Astăzi LUMINAȚIA sau ZIUA MORȚILOR

În fiecare an, pe data de 1 noiembrie, credincioși creștini  din ARDEAL, BANAT, MARAMUREȘ  și TRANSILVANIA, precum și în alte zone ale țării cu populație preponderent catolică,  celebrează „Luminația” sau ”Ziua Morților”, așa cum este cunoscută în popor, considerată a fi sărbătoarea tuturor celor trecuţi la cele veşnice. Se spune că în această noapte sufletele morților vizitează lumea celor vii.

De asemenea, cimitirele se transformă în adevărate oaze de lumină datorită lumânărilor aprinse pentru cei morți.  În popor, noiembrie este considerată luna lui Brumar, când se întâlnesc tradiţiile păgâne cu cele creştine. În bisericile occidentale, cea Romano-Catolică, cea Anglicană și cele Protestante, sărbătoarea Tuturor Sfinților se ține în ziua de 1 noiembrie, după calendarul gregorian. În Biserici, se săvârşeşte vecernia (slujba de seară) în memoria celor trecuţi în veşnicie. Pe 2 Noiembrie, preoţii catolici au dreptul să oficieze trei liturghii, una pentru proprii răposaţi, una pentru sufletele celor care au murit în cele două războaie mondiale şi una pentru sufletele credincioşilor care au aparţinut de parohia respectivă. Obiceiul a fost preluat şi de Biserica Greco-Catolică. În timp şi ortodocşii, care au cel mai puternic şi permanent cult al morţilor – au preluat această sărbătoare dedicată sufletelor celor decedaţi, care devine astfel ecumenică. O sărbătoare pioasă, care, de sute de ani, înseamnă un refuz al uitării. Oamenii dau în această zi şi de pomană în memoria morţilor. În unele zone din Ardeal se duc la cimitir dulciuri sau alte produse de patiserie şi se dau copiilor. Luminaţia este celebrată şi de preoţii ortodocşi care, la cererea familiilor, vin la cimitir pentru a oficia slujbe de pomenire pentru sufletul morţilor. În seara de Luminatie, credincioşii merg la mormintele celor adormiţi pentru a se ruga pentru sufletele lor şi pentru a aprinde lumânări. Astfel, fiecare mormânt devine un mic altar învelit în lumini.

Prin sărbătoarea de la 1 noiembrie, Biserica aduce un omagiu solemn celor care, urmând chemarea lui Dumnezeu, au împlinit cuvântul lui Cristos: „Fiţi desăvârşiţi, precum este desăvârşit Tatăl vostru ceresc” (Matei 5,48). Numărul lor este cu mult mai mare decât al celor declaraţi ca atare de autoritatea bisericească şi înscrişi zi de zi în calendare. Sfântul Apostol Ioan, căruia Dumnezeu i-a dat harul de a contempla pentru o clipă locuinţa fericită a sfinţilor, scrie în Apocalipsul său (7,9-17): „Am privit, şi iată, o mulţime mare pe care nimeni nu o putea număra, din toate naţiunile, triburile, popoarele şi limbile… Acestea sunt cei veniţi din asuprirea cea mare, care şi-au spălat hainele şi le-au albit cu sângele Mielului… Nu le va mai fi nici foame, nici sete; nu-i va mai bate soarele, nici căldurile, căci Mielul îi va duce la izvoarele apelor vieţii, iar Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.” Între ei se află oameni de toate vârstele, condiţiile sociale şi profesiunile; din toate timpurile, începând de la cei dintâi oameni şi până în clipa de faţă; de pe toate regiunile pământului, din coliba de gheaţă de la poli, ca şi din junglele Ecuadorului; provenind din toate civilizaţiile pământului, dintre care cele mai multe astăzi sunt acoperite de nisipul pustiurilor şi al uitării omeneşti. Cinstindu-i pe sfinţi noi îl cinstim pe Dumnezeu cel Întreit Sfânt şi pe Fiul omului prin care ajungem la Tatăl: „Nimeni nu vine la Tatăl, decât prin mine” (Ioan 14,6); cunoaşterea şi admirarea vieţii lor, reproducerea înfăţişării lor în icoane şi statui, urmarea exemplelor pe care ni le dau ei, este răspunsul nostru la îndemnul psalmistului: „Lăudaţi pe Domnul în minunatele sale lucrări” (Psalmul 150). Ori, opera supremă a celui Atotputernic sunt sufletele create pentru veşnicie şi sfinţite prin „harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire tuturor oamenilor” (Tit 2,11).

1 Noiembrie stă sub semnul luminii și cimitirele se transformă in oaze de lumină, datorita miilor de lumânări aprinse în memoria celor trecuți în veșnicie, iar în unele zone, cum este cea din zona muntoasă a Văii Jiului, unde locuitorii sunt cunoscuți sub numele de momârlani, există obiceiul împodobirii crucilor mormintelor cu flori și hârtii colorate. În comunitățile de momârlani se mai păstrează și obiceiul de a-și înmormânta neamurile în curtea casei pentru a dovedi că pământul le aparține, iar mormantul îl înconjoară cu gard. Potrivit  legendelor  populare, în noaptea de 1 Noiembrie, porțile Tărâmului de Dincolo se deschid, iar cei decedați vin să îi viziteze pe cei vii.

Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească pe toți cei dragi care au trecut la cele veșnice!

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media