Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Astăzi sărbătorim ZIUA CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI

La 8 decembrie 1991 poporul român a aprobat Constituția României, în urma unui referendum. Aceasta fusese adoptată cu câteva zile înainte de către Adunarea Constituantă, căci Parlament încă nu exista În acea perioadă, după căderea comunismului. Constituția a fost modificată și completată apoi, prin Legea de revizuire nr. 429/2003 care, și ea, a fost supusă referendumului.

Pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima constituție propriu-zisă a României. După extinderea teritoriului național în 1918, o nouă constituție a fost aprobată pe 29 martie 1923. În 1938, după instaurarea dictaturii regale de către regele Carol al II-lea, a fost promulgată o noua constituție care susținea acest act.

În perioada comunistă Constituția a fost modificată în 19481952 și 1965 În fiecare an, pe 8 decembrie, sărbătorim Ziua Constituției, iar în acest an se împlinesc 30 de ani de la adoptarea și intrarea sa în vigoare. Curtea Constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției, are datoria, dar și onoarea, de a readuce în conștiința publică importanța Cărții noastre fundamentale și obligația tuturor românilor de a o respecta și prețui. Constituția din 1923 a reprezentat un triumf al Unirii nu doar prin forța sa juridică, ci și pentru că a reușit, în final, dincolo de toate tensiunile generate de diversitatea tradițiilor provinciilor reunite, să afirme desăvârșirea și consolidarea Statului și națiunii române. Unirea a fost precedată, iar apoi mereu însoțită de necesitatea adoptării unei Constituții. Proclamația de la Islaz, din 1848, de exemplu, stabilea inclusiv convocarea unei Adunari Constituante spre a pune bazele unei Constituții. Dezbaterile asupra revizuirii ample a Constituției adoptate în 1866 au precedat actul Marii Unirii din 1918, Barbu Ștefănescu Delavrancea afirmând în cel mai frumos și elocvent mod cu putință legătura dintre unire, libertate și națiune: “(…) nu vrem să se mai audă din gura dușmanilor din țară și din afară: priviți la frații voștri: n-au pământ, libertăți și drepturi (…) Cu revizuirea Constituției dereticăm casa noastră în care vom primi pe frații noștri, după atâtea veacuri de durere și suferințe”.  https://www.juridice.ro/…/constitutia-din-1923-un-punct…

Președintele țării, judecătorii Curții Constituționale, fiecare judecător și procuror, ministru, senator sau deputat, militar, polițist, primar, consilier local sau funcționar public jură să RESPECTE Constituția țării.
În plus, judecătorii Curții Constituționale jură să APERE Constituția Romaniei, Curtea fiind garantul supremației acesteia.
Datoria noastră de a respecta Constituția nu își are izvorul doar din legământul făcut, ci, așa cum am scris în ultimii ani, mai ales din obligația de a păstra și a dezvolta moștenirea lăsată, aceea a unei țări unite prin multă jertfă, a unei țări ale cărei fundamente sunt caracterul suveran, național, unitar și indivizibil, alături de libertatea individuală a cetațenilor săi. Constituția este actul de naștere a unui stat. Ea cuprinde o parte referitoare la modul de organizare a principalelor instituții publice și o parte referitoare la drepturile omului. Gardianul Constituției este Curtea Constituțională: dacă o lege aprobată de Parlament sau o OG ori OUG nu este conformă cu Constituția, ea va fi declarată neconstituțională și nu se va aplica. Verificarea Constituției se poate face înainte de promulgarea legii (la cererea unor parlamentari sau a Președintelui țării) sau după intrarea ei în vigoare (numai dacă cel interesat are un litigiu în fața unei instanțe judecătorești în timpul căruia invocă neconstituționalitatea actului normativ).

”În ansamblul marilor teme care se dezbat astăzi cu privire la viitorul României există riscul ca Ziua Constituției să treacă neobservată. Ar fi nedrept. Fără Legea noastră fundamentală nimic din evoluția României către un regim politic stabil și european nu ar fi fost posibil.În ultimii 30 de ani, Constituția României a reușit performanța să definească și să protejeze o adevărată identitate constituțională națională, bazată pe valorile supreme ale liberalismului politic: demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic. Ceea ce trebuie afirmat cu putere este că această identitate constituțională este una deopotrivă națională și europeană, profund ancorată în valorile și principiile liberalismului constituțional. Este o identitate constituțională proprie, care a rezultat din dialogul și cooperarea loială între instituțiile fundamentale ale statului român și structurile internaționale și regionale din care România face parte. La 33 de ani de la căderea regimului comunist și la 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România se află în pragul unui nou moment istoric, un moment pentru care toate forțele politice democratice și instituțiile centrale și locale ale statului au muncit neobosit.  Suntem ferm ancorați pe drumul nostru occidental și nicio decizie politică nedreaptă nu ne va deraia de la acest drum.  Potențialul nostru de viitor este imens și nu avem voie să îl pierdem. Vom arde etape, vom construi un nou proiect de țară și vom păstra România acolo unde îi este locul: în rândul marilor democrații occidentale. În această nouă etapă istorică, Constituția României va avea rolul fundamental de a dinamiza viața politică și instituțională a statului și de a asigura maxima eficiență pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Constituția din 1991, revizuită în 2003 a fost o Constituție a echilibrului, care nu a permis acumularea excesivă a puterii în mâinile unei persoane, a unui partid politic sau a unei singure instituții. În viitor, odată cu apariția unui autentic moment constituțional, ancorat în nevoile reale ale societății românești, Constituția României va reflecta obiectivul de dezvoltare accelerată a României. Indiferent de dificultățile de moment, de opțiunile politice trecătoare, de dinamica parteneriatelor economice și investiționale, Constituția României rămâne prima și ultima pavăză împotriva concentrării puterii și a oricăror forme de autoritarism politic, economic sau ideologic. Așa cum a făcut-o și până acum, Constituția României va asigura și de acum înainte fundamentul identității naționale europene, precum și stabilitatea, coerența și echilibrul vieții politice și instituționale. Echilibrul său va asigura pacea socială a națiunii.” a ținut să trasmită premierul Nicolae Ciucă.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share