Au fost semnate contractele de asociere pentru realizarea variantelor ocolitoare ale municipiului Moreni și orașului Găești

Primul pas concret în proiectele Consiliului Județean Dâmbovița – de creștere a accesibilității în zonele urbane ale municipiului Moreni și orașului Găești – a fost făcut astăzi, 9 iunie 2022, odată cu semnarea, de către președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a contractelor de asociere cu unitățile administrativ-teritoriale beneficiare, aflate de-a lungul celor două trasee prevăzute prin proiectele „Variantă ocolitoare pentru creșterea accesibilității în zona urbană a municipiului Moreni” și „Drum de legătură pentru creșterea accesibilității în zona urbană a orașului Găești”, respectiv Moreni, I. L. Caragiale, Gura Ocniței, Găești, Dragodana, Petrești și Mogoșani.

Varianta ocolitoare a municipiului Moreni va avea o lungime de aproximativ 15 km și va străbate sectoarele de drum: în municipiul Moreni – DE 2927, DE 2934, DE 2956, Drumul Sării (CF71573), străzile Crângului, Teiș, Păcurii; în comuna Gura Ocniței – Drumul Sării (CF 70721, CF 70723); în comuna I. L. Caragiale – drumuri de exploatare și drumuri private. Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 35 milioane de Euro.

În ceea ce privește drumul de legătură pentru creșterea accesibilității în zona urbană a orașului Găești, traseul propus va ocoli orașul pe la sud-est, prin culoarul dintre Găești și Merii. Punctul de pornire va fi km 0+000 – intersecția cu Drumul Național 7 (DN 7), la km 70+050, pe partea stângă a acestuia urmând a fi amenajat un sens giratoriu care să asigure conexiunea cu DN 7. În continuare, traseul va traversa calea ferată cu două fire București – Pitești – Craiova și DJ 401A, prin intermediul unui pasaj rutier suprateran, la km 1+000. Drumul va traversa o zonă de terenuri agricole și se va termina la sud de orașul Găești, în DN 61 (km 4+500), intersecție unde va fi amenajat un sens giratoriu. Centura va urma ruta: Găești, Dragodana, Mogoșani și Petrești.

Lungimea traseului va fi de aproximativ 4,5 km, el fiind prevăzut cu următoarele amenajări: o bandă pe sens, lată de 3,5 m, 3 intersecții amenajate cu sensuri giratorii sau noduri rutiere – un sens giratoriu la intersecția cu DN 7, o intersecție amenajată cu pasaj suprateran peste DJ 401A și CF București – Pitești – Craiova și o intersecție amenajată cu sens giratoriu la intersecția cu DN 61.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 90 milioane de lei (cu TVA).

În cadrul conferinței de presă susținută cu acest prilej, președintele Corneliu Ștefan a făcut următoarele precizări: „Astăzi este un moment important pentru județul nostru. I-am invitat la această conferință de presă pe primarul municipiului Moreni, Constantin Dinu, primarul orașului Găești, Grigore Gheorghe, primarul comunei Dragodana, Gheorghe Sandu, primarul comunei Petrești, Lucian Andrei, primarul comunei Mogoșani, Ioan Ciobanu, primarul comunei I. L. Caragiale, Adrian Năstase, și primarul comunei Gura Ocniței, Sorin Ioniță. Vom semna acordurile de asociere privind centurile ocolitoare pentru municipiul Moreni și orașul Găești. Sunt două centuri importante pentru județul Dâmbovița. Așa cum spunem de un an, a venit momentul în care ne asociem cu aceste localități pentru a demara procedurile privind studiul de fezabilitate, proiectele tehnice și, nu în ultimul rând, contractele de execuție. Centura ocolitoare a municipiului Moreni va avea aproximativ 15 km. Ea va merge pe traseul I. L. Caragiale, Gura Ocniței și, bineînțeles, municipiul Moreni. Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 35 milioane de Euro; astăzi vom semna, cu cei trei primari, acorduri de asociere; de mâine vom da drumul la referatul de necesitate privind studiul de fezabilitate. Vreau să menționez că Moreni este singurul centru urban, bineînețeles, al doilea după municipiul Târgoviște, care nu este străbătut de nici un drum național și această centură nu a fost eligibilă pe fonduri europene, prin POIM, așa cum finanțăm celelalte centuri din județul Dâmbovița. A doua centură ocolitoare, ce este necesară orașului Găești: avem un studiu de fezabilitate, finanțat în totalitate de Consiliul Județean Dâmbovița. Am lucrat împreună cu primarul orașului Găești și primarii comunelor Mogoșani, Petrești, Dragodana; în CT-ul Ministerului Transporturilor a fost aprobat traseul centurii ocolitoare, el are lungimea totală de 4,5 km: Găești – 1,4 km, Dragodana – 1 km, Mogoșani – aprox. 1,2 km și Petrești, aprox. 1 km. Din studiul de prefezabilitate, valoarea investiției este de peste 75 milioane de lei, adică aprox. 15 milioane de Euro. Studiul de prefezabilitate a fost aprobat, a fost avizat de CT-ul din CNAIR pe data de 10.08.2021 și s-a încheiat un protocol de colaborare între Consiliul Județean Dâmbovița și CNAIR. După semnarea acestor asocieri, vom demara studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și, nu în ultimul rând, lucrările de execuție ale centurii ocolitoare.”

 

          La evenimentul de astăzi au fost prezenți și vicepreședintele Antonel Jîjîie, consilierul județean, Georgeta Dincă, secretarul general al județului, Dănuț Nicolae Popa Stănescu, și administratorul public Cristian Avanu.

Compartimentul Imagine, Relații Externe,

Consiliul Județean Dâmbovița

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!