03/08/2021

Banii pentru publicitate în pandemie

În 2020 piața media a fost hrănită cu fonduri de la Guvern, pentru promovarea campaniei anticovid.

Perioada în care s-au promis aproape 200 de milioane de lei se suprapune peste perioada electorală, adică peste alegerile locale din 27 septembrie și cele parlamentare de la începutul lui decembrie.

Alocările și implementarea campaniei au fost criticate public, iar unii dintre furnizori nu și-au primit toți banii nici până acum. Deși la cifre (reach) pare că a stat bine, criticile aduse în termeni de criterii de alocare, prezența pe lista beneficiarilor cu sume importante a unor furnizori puternic politizați, precum și implementarea sa într-un an cu alegeri locale și parlamentare, arată că programul are un potențial clientelar și electoral.

Nevoia unei campanii de informare este evidentă și absolut necesară având în vedere situația din 2020; în același timp, finanțarea cu sume semnificative a unor televiziuni sau site-uri care au promovat în același timp fake news este imorală și întărește caracterul electoral al alocării fondurilor. Guvernul și Partidul Național Liberal și-au asigurat parțial vizibilitatea în 2020 prin finanțarea din bani publici a unei părți a presei. Este evident că un astfel de beneficiar, care primește fonduri însemnate de la Guvern, devine vulnerabil din perspectiva independenței jurnalistice.

Câteva concluzii:

  • Primii 10 furnizori au adunat 50% din bani promiși de Guvern. Cea mai mare parte a banilor a mers către televiziunile naționale, dar și către mai multe portaluri online.
  • Guvernul nu a plătit toți banii promiși. Din angajamente de 181 de milioane de lei (cât figurau în lista din 31 decembrie 2020), a plătit până la final lui mai 2021 doar 141 de milioane. Conform datelor obținute de EFOR pe baza Legii 544/2001 în luna iulie, Guvernul a decontat în 2020 suma de 87 mil. lei, iar în 2021 alte 53 mil. lei. Vezi aici situația integrală în format editabil
  • Un număr de 79 de furnizori aveau în 2021 deconturi sub 50% din banii promiși prin angajamente. Este dificil de stabilit dacă statul nu și-a onorat plățile sau furnizorii nu au prestat serviciile respective. Cert este că în iunie 2021, unii furnizori (dintre care și companii media mari) afirmau că nu și-au primit banii de la Guvern.
  • Agenția pentru Digitalizarea României, responsabilă pentru verificarea activității furnizorilor și aprobarea plăților, nu a identificat niciun caz de abatere de la lege. 
  • Pe lista de furnizori s-au găsit și unele entități care au promovat în același timp cu mesajele transmise de guvern și teme conspiraționiste sau aflate în conflict cu datele oficiale.
  • Entități cu legături clare cu partide politice au primit bani, problema politizării fiind de altfel una mai generală și nu este legată strict doar de acest program. S-au regăsit furnizori care sunt apropiați de diferite partide, care promovează teme de pe agenda acestora, firme care au donat la partid sau care au primit bani din subvențiile partidelor în 2020 sau firme deținute sau conduse de politicieni. De menționat totuși, că partidele care se regăsesc pe această listă sunt variate.
  • La capitolul transparență și comunicare publică programul poate fi îmbunătățit prin publicarea unor rapoarte care să reflecte impactul și eficiența acestuia. Deși apreciem faptul că SGG și ADR ne-au răspuns în timp util și ne-au transmis informațiile solicitate, având în vedere amploarea programului, datele financiare și cele legate de indicatori ar putea fi centralizate mai eficient și mai vizibil. Nu în ultimul rând, s-ar fi putut impus anumite sancțiuni entităților care au promovat în același timp campanii dăunătoare scopul programului, prin dezinformare; cu alte cuvinte, monitorizarea ar putea fi și calitativă, nu doar cantitativă.

Primării, consilii județene sau companii municipale din București și din țară au folosit bani publici pentru a se promova electoral. Este evident că primăriile nu au mai organizat atâtea evenimente cât ar fi pus în scenă într-un an normal – și electoral pe deasupra. Majoritatea achizițiilor legate de acest subiect au avut loc la începutul lui 2021, până în februarie-martie.

Cu toate acestea, contractele realizate de companiile municipale din București, dar și de primării (vezi Mangalia) sau consilii județene (vezi Ialomița) din țară indică spre potențialul electoral al banilor cheltuiți. Lipsa de transparență a Companiei Municipale Publicitate și Afișaj, care a primit mai multe contracte în București, ale căror detalii refuză să le facă publice, ridică semne de întrebare cu  privire la cheltuirea banilor publici. Și activitatea Primăriei Sectorului 1 din București (distribuirea revistei primăriei în prima zi de campanie) ilustrează cheltuirea unor fonduri de publicitate cu vădit caracter electoral. Unii dintre primarii-candidați s-au folosit de resurse publice pentru ei și pentru partid, pentru a crește vizibilitatea în rândul alegătorilor. Desigur, comportamentul nu este nou și putem vedea că este repetitiv în anii electorali.

Contracte-media-CAMPANIE-INFORMARE

Una dintre problemele majore rămâne totuși lipsa de intervenție cu privire la abuzul de resurse publice, mai ales când acesta este evident. Deși în 2021 unele dintre birourile electorale au luat măsuri în privința abuzului de resurse publice în perioada electorală, considerăm că astfel de acțiuni trebuie controlate și sancționate și de Autoritatea Electorală Permanentă,  atunci când vorbim de finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale în timp util.

Și rolul Curții de Conturi este esențial, întrucât auditul poate arăta care sunt cheltuielile nejustificate și poate impune sancțiuni corespunzătoare.

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share