Calendarul zilei 30 decembrie. În 1865 se năștea Rudyard Kipling, autorul poveștii ”Cartea Junglei”

Calendarul zilei 30 decembrie. 460: În timpul Războiului celor Două Roze, în Anglia, Casa de York pierde în fața Casei de Lancaster în Bătălia de la Wakefield.

  • 1703: Cutremur puternic în Tokio soldat cu 37 000 de morți.
  • 1906: Iran devine monarhie constituțională.
  • 1916: la Budapesta este încoronat ultimul rege ungar Carol al IV-lea.
  • 1922: A fost ratificat tratatul privind înființarea Uniunii Sovietice, sub forma uniunii mai multor republici (se va dezmembra în 1991).
  • 1944: Regele George al II-lea al Greciei declară regență, lăsând tronul vacant.
  • 1947: Printr-o lovitură de stat comunistă, Regele Mihai I este forțat să abdice și să renunțe la conducerea statului. Este proclamată Republica Populară Română (RPR).
  • 1950: Vietnam, Laos și Cambodia devin state independente.
  • 1965: Ferdinand Marcos devine președinte al Filipine.
  • 1976: Se constituie societatea româno-franceză Oltcit.
  • 1986: începe invazia americană în Honduras.
  • 1987: Robert Mugabe ales președinte în Zimbabwe.
  • 1993: Israelul și Vaticanul stabilesc relații diplomatice.
  • 2006: Fostul președinte al Irakului Saddam Hussein a fost executat după ce fusese găsit vinovat de crime împotriva umanității de Tribunalul Special Irakian.

Nașteri

  • 1819: Theodor Fontane, scriitor german (d. 1898)
  • 1838: Émile Loubet, polotician francez, al 7-lea președinte al Franței (d. 1929)
  • 1853: André Charles Prosper Messager, compozitor francez (d. 1929)
  • 1859: Josef Bohuslav Foerster, compozitor ceh (d. 1951)
  • 1865: Rudyard Kipling, scriitor britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1936)
  • 1884: Hideki Tōjō, general și politician japonez, al 40-lea prim-ministru al Japoniei (d. 1948)
  • 1902: Vasile Mârza, medic, histolog și biolog român, membru al Academiei Române și fost Ministru al Sănătății (d. 1995)
  • 1905: Daniil Harms, poet, autor, dramaturg rus (d. 1942)
  • 1931: Teofil Vâlcu, actor român de teatru și film (d. 1993)
  • 1961: Bill English, premier al Noii Zeelande
  • 1962: Alessandra Mussolini, politiciană italiană
  • 1986: Ellie Goulding, cântăreață britanică

Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865, Bombay, India – d. 18 ianuarie 1936) a fost un poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii „Cartea Junglei” (1894), romanul indian de spionaj „Kim” (1901), poemele „Gunga Din” (1892) și „If— ” (1895), numeroase schițe și nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieții a fost considerat un remarcabil poet și i s-a oferit un titlu nobiliar și postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.

Kipling s-a născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John Lockwood Kipling, profesor la Școala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa Alice Macdonald. Se spune că părinții săi s-au cunoscut la Lacul Rudyard din Staffordshire, în Anglia, aceasta fiind originea prenumelui lui Kipling. În copilărie a fost trimis în Anglia unde a fost crescut de o femeie numită doamna Holloway. Se presupune că lipsurile și proasta îngrijire de care a avut parte până la vârsta de cinci ani, când a fost „salvat”, i-au influențat scrierile, îndeosebi simpatia pentru copii. Mătușa din partea mamei s-a căsătorit cu artistul Edward Burne-Jones, iar tânărul Kipling și sora sa au petrecut, de la vârsta de șase ani până la 12, mult timp în Anglia, cu familia mătușii, în vreme ce părinții săi au rămas India. Kipling a fost verișor cu Stanley Baldwin, prim-ministru în trei mandate.

După o perioadă petrecută ca intern la United Services College, în 1881 Kipling se întoarce în India, la Lahore (în Pakistanul de azi) unde lucrau părinții săi. A început să lucreze ca redactor la un ziar local, în paralel cu pași în poezie; debutul său ca scriitor profesionist s-a petrecut în 1883 când a făcut primele vânzări.

Pe la mijlocul anilor 1880 a călătorit în jurul subcontinentului, în calitate de corespondent al publicației Allahabad Pioneer. Lucrările sale literare încep să se vândă și în 1888 publică șase cărticele de povestiri. Una dintre nuvelele acestei perioade este Omul care ar putea fi rege (The Man Who Would Be King).

În anul următor, Kipling a început o lungă călătorie spre Anglia – trecând prin Burma, China, Japonia și California, traversând Statele Unite și Oceanul Atlantic și stabilindu-se la Londra. Din acel moment, faima sa a crescut rapid, fiind considerat vocea literară din Regatul Unit cea mai apropiată de tendința imperialistă a vremii. Primul său roman, The Light that Failed, a fost publicat în 1890. Probabil, cea mai celebră poezie a sa din această perioadă este „The Ballad of East and West” (Balada Orientului și a Occidentului) (care începe astfel „Oh, Orientul este Orient și Occidentul este Occident, și cele două nu se vor întâlni niciodată”).

Sursa: wikipedia.org

Distribuie acest articol Oficial Media
Share