Calendarul zilei de 1 februarie. În 2003 naveta americană “Columbia” se dezintegrează la reintrarea în atmosferă

1600: Mihai Viteazul semnează “Tratatul de închinare și credință” față de Rudolf al II-lea, împarat al Germaniei și rege al Poloniei și Ungariei. În schimbul recunoașterii suveranității sale, Rudolf al II-lea a făgăduit lui Mihai Viteazul ajutor și a garantat domnia ereditară în linie bărbătească.

• 1789: A fost ales primul președinte al SUA, George Washington
• 1814: Lordul Byron a publicat “Corsarul”
• 1814: Vulcanul Mayon, situat în Filipine, a erupt, provocând moartea a aproximativ 1.200 de persoane.
• 1823: Într-un memoriu, vornicul Mihail Sturdza folosește, pentru prima dată în viața politică a Țărilor Române, noțiunea de “conservator”, pentru a desemna tendințele marii boierimi de a păstra vechile stări de lucruri
• 1847: Se inaugurează Teatrul de la Copou din Iași cu “Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg”, tablou vivant de Gheorghe Asachi, și “Vicontele de Letorier”, vodevil de Bayard și Dumanoir
• 1861: Începe să funcționeze, la București, Arsenalul Armatei
• 1866: A fost înființată agenția de știri daneză “Ritzaus Bureau” (poartă numele întemeietorului său, Erik Nicola Ritzu)
• 1880: Stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Olanda
• 1880 Ion Luca Caragiale publică în “Convorbiri literare”, farsa într-un act “Conu Leonida față cu reacțiunea”
• 1884: A fost publicată prima ediție a Oxford English Dictionary
• 1896: Premiera mondială a operei “Boema” de Puccini, la Torino
• 1905: A apărut, la București, “Viața nouă”, publicație lunară, sub direcția lui Ovid Densusianu; revista a devenit principalul organ de presă al mișcării simboliste de la noi
• 1908: Regele Carlos I al Portugaliei și fiul său, prințul Luis Filipe, sunt uciși la Terreiro do Paco, Lisabona
• 1912: A apărut, la Iași, revista “Însemnări literare”, sub direcția lui Mihail Sadoveanu și a lui George Topîrceanu
• 1914: Intră în funcțiune prima instalație centralizată feroviară din România, pe linia București-Ploiești.
• 1918: Rusia adoptă calendarul gregorian.
• 1919: A fost desemnata prima Miss America.
• 1920: S-a înființat Institutul de Istorie Națională din Cluj-Napoca; fondat din inițiativa și cu sprijinul material al regelui Ferdinand I, Institutul a funcționat în cadrul Universității din Cluj, fiind condus de Ioan Lupaș și Alexandru Lapedatu.
• 1944: Evacuarea administrației civile din Transnistria, imediat după ianuarie 1944, când trupele sovietice de tancuri au rupt frontul în nordul Transnistriei.
• 1946: Norvegianul Trygve Lie (1896-1968) devine primul secretar general al ONU (până în 1953)
• 1946: Proclamarea Republicii Ungare.
• 1958: Primul satelit al Americii este lansat cu succes în Cosmos. Plasat pe o orbită terestră de o rachetă “Jupiter-C”, “Explorer” este destinat să transmită semnale pe Pământ, prin cele 2 emițătoare, de la o distanță variind între 340 și 2900 km.
• 1958: Egiptul și Siria alcătuiesc “Republica Arabă Unită”, o structură care se declară, prin Constituție, parte a unei viitoare mari națiuni arabe.
• 1968: A fost înființată Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina.
• 1974: Ilie Năstase este declarat cel mai bun tenismen al anului 1973 și este distins, la New York, cu “Racheta de aur”.
• 1978: Regizorul Roman Polanski plătește cauțiunea și fuge din Statele Unite în Franța după ce a pledat vinovat la acuzația de relații sexuale cu o fată de 13 ani.
• 1979: Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a întors la Teheran (Iran), după 15 ani de exil.
• 1990: Gabriel Liiceanu înființează la București editura Humanitas.
• 1991: România a obținut statutul de “invitat special” la Consiliul Europei. La 7 octombrie 1993 a avut loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline.
• 1993: UM 0433 a primit denumirea de Școala Militară de Subofițeri de Poliție „Vasile Lascăr”.
• 1995: România semnează, la Strasbourg, alături de reprezentanții altor 20 de state, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei (a intrat în vigoare la 1 februarie 1998).
• 1995: A intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană (Acordul a fost semnat la 1 februarie 1993)
• 1995: La Cairo, se întîlnesc, pentru prima oară în istoria Orientului Mijlociu, liderii din Egipt, Iordania, Israel și Yasser Arafat, pentru a sprijini procesul de pace din regiune
• 1996: Lansarea în viața politică românească a Partidului “Alternativa României”, condus de Varujan Vosganian, și devenit în 28 martie 1999 “Uniunea Forțelor de Dreapta”.
• 1998: Intră în vigoare Convenția europeană pentru protecția minorităților naționale
• 1999: Iuri Voronțov, fostul ambasador al Rusiei în SUA, preia funcția de adjunct al secretarului general al ONU, Kofi Annan.
• 2001: Intră în vigoare legea care interzice oamenilor politici să accepte cadouri în schimbul unor servicii sau favoruri. Legea a fost adoptată de Parlamentul japonez la 22 noiembrie 2000.
• 2003: Naveta americană “Columbia” se dezintegrează la reintrarea în atmosferă, la altitudinea de 63 km. Naveta, lansată la 12 aprilie 1981, se afla la a 28-a misiune. Și-au pierdut viața 7 astronauți (6 americani și unul israelian).

Dezastrul navetei spațiale Columbia a avut loc la 1 februarie 2003, când naveta spațială Columbia s-a dezintegrat deasupra Texasului în timpul reintrării în atmosfera Pământului, toți cei șapte membri ai echipajului murind. Accidentul s-a petrecut cu puțin timp înainte de terminarea celei de-a 28-a misiuni a navetei, STS-107.

Pierderea navetei Columbia a fost rezultatul avariilor suferite în timpul lansării, când o parte din izolație, de mărimea unei serviete mici, s-a desprins din rezervorul principal exterior al navetei sub acțiunea forțelor aerodinamice. Resturile au lovit muchia frontală a aripii stângi, avariind sistemul de protecție termică (TPS), care o protejează de căldura generată de frecarea cu atmosfera la reintrarea în aceasta. Deși Columbia a rămas pe orbită, unii ingineri au suspectat că există probleme, dar managerii NASA au restrâns investigația, pe motiv că nu se pot face prea multe, chiar dacă se găsesc probleme.^[1]

Echipajul Colombia, dispărut la 1 februarie 2003:
– comandant: Rick Husband, colonel Air Force şi inginer mecanic
– pilot William McCool, comandant US Navy
– Michael Anderson, locotenent colonel şi fizician, responsabil de partea ştiinţifică
– Ilan Ramon, colonel în fortele aeriene israeliene (primul astronaut israelian)
– Kalpana Chawla, inginer aerospatial
– David Brown, căpitan US Navy, aviator şi chirurg
– Laurel Blair Salton Clark, specialist în experimente biologice.

Columbia a fost prima navetă spaţială a NASA, prima ei misiune desfăşurându-se între 12 şi 14 aprilie 1981. Până la 1 februarie 2003, naveta Colombia fusese folosită într-un număr de 28 de misiuni.

Pe 1 februarie 2003, după încheierea misiunii cosmice, naveta Columbia se pregătea de aterizare, la baza din Florida. Toate manevrele premegătoare intrării în atmosferă au decurs normal şi nimic nu părea a anunţa dezastrul. La 15:44, ora României, Columbia a intrat în atmosferă terestră, aparent normal. În următoarele şase minute, temperatura navetei urma să crească până la 1.370 de grade Celsius. Dar, la 15:48, unul dintre senzorii plasaţi pe aripa stângă indică o temperatruă mai mare decât cea normală. Datele nu au fost transmise nici echipajului, nici centrului de control, fiind înregistrate doar într-un sistem modular auxiliar. La un minut distanţă, echipajul a început manevrele pentru a limita viteza de coborâre şi încălzire a navetei, mai ales că urma perioada cea mai critică, în care temperatura urma să depăşească 1.600 de grade Celsius. La 15:53, apar primele probleme reale. Martori oculari susţin că în decurs de 23 de secunde au fost observate cinci dâre luminoase din direcţia Columbiei, lucru total neobişnuit. La 11 minute de la intrarea în atmosferă, temperatura în exteriorul navetei ajunge la 1.650 de grade Celsius, iar echipajul discuta pe marginea unor senzori hidraulici din aripa stângă, ce încetaseră să mai trimită semnale. În acel moment, temperatura ar fi trebuit să scadă. Columbia pierde însă o bucată din învelişul termic, pentru ca imediat să sosească informaţia conform căreia a apărut o defecţiune la trenul de aterizare. Răspunsul echipajului la această problemă a fost brusc întrerupt. Avea să fie ultimul semnal transmis de Columbia. De la sol, se putea observa cum naveta se dezintegra. Era 15:59, ora României. Minute în şir, pe cerul Texas-ului, Columbia se rupea în bucăţele din ce în ce mai mici. Modulul în care se afla echipajul era încă întreg la 16:01, dar în acel moment a fost distrus la rândul său. Dacă astronauţii ar mai fi trăit, după acel moment, cu siguranţă viaţa lor s-ar fi sfârşit.

Regulamentele de securitatea operării navetelor NASA stipulau că spuma de izolație a rezervorului exterior și lovirea navetei de către aceasta erau probleme de securitate ce trebuiau să fie rezolvate înainte de primirea permisiunii de lansare, dar adesea se dădea undă verde lansărilor chiar dacă inginerii ce studiau problema desprinderii de spumă izolatoare nu ajungeau la o concluzie favorabilă. Majoritatea lansărilor de navete înregistrau asemenea desprinderi de spumă și zgârieturi ale învelișului termic, evenimente ce încălcau regulamentele de securitate.^[2] În timpul reintrării după misiunea STS-107, suprafața avariată a permis gazelor fierbinți să pătrundă și să distrugă structura internă a aripii,^[3] cu rapiditate, ceea ce a determinat dezmembrarea vehiculului în timpul zborului. O operațiune masivă de căutare efectuată în Texas, Louisiana și Arkansas a dus la recuperarea rămășițelor echipajului și a numeroase fragmente din vehicul.

Misiunea STS-107 a fost cea de-a 113-a lansare de navetă spațială. Ea a fost amânată de 18 ori de-a lungul a doi ani de la data planificată inițial, 11 ianuarie 2001, fiind lansată efectiv la 16 ianuarie 2003. (STS-113 a fost lansată înaintea ei.) O întârziere cauzată de crăpături în sistemul de distribuție a combustibilului avusese loc cu o lună înainte de una dintre datele planificate, 19 iulie 2002. Comisia de Investigare a Accidentului Columbiei a determinat că această întârziere nu a avut nimic de-a face cu defectarea catastrofală ce a avut loc șase luni mai târziu.

Recomandările Comisiei de Investigare a Accidentului Columbiei au tratat atât probleme tehnice, cât și probleme organizatorice. Accidentul a dus la oprirea operării navetelor spațiale timp de doi ani, așa cum s-a întâmplat și după dezastrul Challenger. Construcția Stației Spațiale Internaționale a fost oprită, și, timp de 29 de luni, stația s-a bazat exclusiv pe Agenția Spațială Federală Rusă pentru reaprovizionare și pentru rotația echipajului până când zborurile navetelor spațiale americane s-au reluat cu misiunea STS-114.

surse: wikipedia.org, ireporter.ro

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media