Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Calendarul zilei de 12 aprilie. În 1961 are loc zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin

Calendarul zilei de 12 aprilie. 238: Gordian al II-lea pierde în Bătălia de la Cartagina împotriva forțelor loiale lui Maximin Tracul și este ucis. La auzul veștii, tatăl său, Gordian I, se sinucide.

467: Anthemius este ales împărat al Imperiul Roman de Apus.

1457: Bătălia de lângă satul Dolhești, unde Ștefan cel Mare a înfrânt și alungat din scaunul țării pe Petru Aron.
1633: Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei.
1814: Contele de Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris, după căderea lui Napoleon. Conform publicației Le Moniteur, contele spune: „În sfârșit revăd Franța! Nu s-a schimbat nimic, doar că se află în ea un francez mai mult.” Era o parafrază după Napoleon când a pierdut tronul: „Curând nu va mai fi în Franța decât un francez mai puțin”.
1861: A început războiul de secesiune din SUA, încheiat la 9 aprilie 1865.
1877: A început războiul ruso–turc. România a permis trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile românești de la Dunăre.
1914: A avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion” a scriitorului englez George Bernard Shaw.
1939: Albania a fost înglobată Italiei, sub forma unei uniuni personale. Victor Emanuel al III-lea al Italiei, rege al Italiei (1900–1946), a fost încoronat rege al Albaniei (1939).
1943: Întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareșalul Ion Antonescu, și Hitler, la castelul Klessheim. Hitler a cerut lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.
1944: În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii au propus încheierea unui armistițiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, dintre România și URSS, plata unor reparații și despăgubiri de război.
1945: Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată Tineretul Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie – 24 octombrie 1945.
1945: Președintele american Franklin D. Roosevelt moare în timp ce era în funcție; vice-președintele Harry Truman depune jurământul ca cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite.
1955: Doctorul Jonas Salk anunță folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei.
1961: Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I”. Zborul a durat 108 de minute.
1966: Primul bombardament american asupra R.D. Vietnam.
1967: A fost inaugurat Teatrul Ahmanson din Los Angeles.
1970: S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii București–Pitești.
1981: A avut loc primul zbor al navetei spațiale Columbia, care s–a pulverizat, din cauze necunoscute și a ars aproape în întregime, pe data de 1 februarie 2003.
1997: A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA).
2000: În cursul unei ceremonii impresionante, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o mea culpa istorică pentru toate greșelile Bisericii Catolice.
2000: Poliția columbiană a arestat 49 de membri ai unei rețele internaționale de heroină; a fost arestat și un văr al celebrului traficant de droguri Pablo Escobar.
2000: Cel puțin 15 persoane au fost ucise și alte circa 20 rănite în cursul unui atac cu grenade și arme automate care a avut loc într–o moschee șiită din Malhowali, localitate din Nord–Estul Pakistanului.

Nașteri

Montserrat Caballé, cântăreață spaniolă de operă

1577: Regele Christian al IV-lea al Danemarcei (d. 1648)
1748: Antoine-Laurent de Jussieu, botanist francez (d. 1836)
1777: Henry Clay, politician american (d. 29 iunie 1852)
1794: Germinal Pierre Dandelin, matematician belgian (d. 1847)
1839: Nikolai Mihailovici Prjevalski, explorator rus (d. 1888)
1852: Ferdinand von Lindemann, matematician german (d. 1939)
1866: Prințesa Victoria a Prusiei (d. 1929)
1885: Robert Delaunay, pictor francez (d. 1941)
1890: Vintilă Ciocâlteu, poet român (d. 1947)
1899: Tudor Teodorescu Braniște, scriitor și ziarist român (d. 1969)
1904: Mihail Steriade, poet și publicist român (d. 1994)
1930: Helmut Arz, pictor și grafician român, stabilit în Germania
1933: Montserrat Caballé, cântăreață spaniolă de operă
1940: Mircea Martin, scriitor român
1946: Lordul George Robertson, secretar general al NATO din 1999
1948: Andrei Popescu, jurist și profesor universitar român, judecător al Tribunalului Uniunii Europene
1949: Florin Zamfirescu, actor român de teatru și film
1950: George Rădeanu, pictor român
1956: Andy Garcia, actor american
1965: Mihai Stoica, fotbalist român
1972: Cătălin Lucian Matei, politician român
1989: Antonia Iacobescu, cântăreață română

Decese

Gheorghe Manu, fizician român

65: Lucius Annaeus Seneca, filosof roman
238: Gordian I, împărat roman
238: Gordian al II-lea, împărat roman
352: Papa Iuliu I
1555: Ioana de Castilia, regină a Castiliei și a Aragonului (n. 1479)
1938: Feodor Șaliapin, bas rus (n. 1873)
1945: Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1882)
1961: Gheorghe Manu, fizician român (n. 1903)
1962: Constantin I. Gane, scriitor român (n. 1885)
1971: Igor Evghenievici Tamm, fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel (n. 1895)
1975: Josephine Baker, cântăreață și dansatoare americană (n. 1906)
1989: Ray Robinson „Sugar” (Walker Smith), pugilist american, de șase ori campion mondial (n. 1920)
2002: Platon Pardău, prozator și poet român (n. 1934)
2012: Gabriel Țepelea, academician, fost vicepreședinte al PNȚCD (n. 1934)

Sărbători

Ziua mondială a aviației și cosmonauticii
În calendarul creștin-ortodox: Sf. Vasile Mărturisitorul, Episcopul Pariei; Sf. Cuv. Antuza; Sf. Mc. Sava de la Buzău; În 2015 și 2026: Paștele creștin ortodox (Învierea Domnului).

Vostok 1 (în rusă Восток 1, „Răsăritul” 1) a fost numele misiunii care a realizat primul zbor spațial cu echipaj uman din istoria omenirii. Lansată la 12 aprilie 1961, racheta Vostok 3KA a plasat pe orbită modulul spațial în care se afla cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, prima dată când cineva a părăsit atmosfera terestră și ajuns pe orbită.

În 1960, după o intensă căutare și un proces de selecție, Iuri Gagarin a fost selectat, împreună cu alți 19 candidați, pentru Programul Spațial Sovietic. Alături de ceilalți cosmonauți, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite să-i testeze rezistența fizică și psihică. A urmat și un antrenament intensiv pentru pregătirea zborului ce avea să fie efectuat. Din acei douăzeci de cosmonauți selectați, eventualele alegeri pentru prima lansare erau Gagarin și Gherman Titov, datorită performanțelor excelente din timpul antrenamentelor, dar și datorită capacităților lor psihice – deși, la o simulare cu o capsulă mică Vostok, amândoi au fost inferiori. Oficialii sovietici au cântărit și alți factori în selectarea lui Gagarin: înfățișarea acestuia, capacitatea sa de a manipula atenția presei, originile sale rusești și chiar numele Gagarin, care era și el, de asemenea, asociat cu aristocrația țaristă.