Calendarul zilei de 15 ianuarie. Ziua Culturii Naționale

Calendarul zilei de 15 ianuarie. 69: Împăratul roman Galba este asasinat. Otho este proclamat împărat roman dar după trei luni se va sinucide.

  • 1559: Elisabeta I a Angliei este încoronată la Westminster Abbey de către episcopul Owen Oglethorpe în loc de arhiepiscopul de Canterbury.
  • 1582: Rusia cedează Letonia și Estonia Poloniei.
  • 1759: Se deschide The British Museum.
  • 1834: S-a deschis, pe lângă Societatea Filarmonică din București, „Școala de muzică vocală, de declamație și de literatură” ce avea menirea de a pregăti actori calificați. Directorul școlii era Ion Heliade Rădulescu.
  • 1850:Se naste poetul Mihai Eminescu,cel mai influent dezvoltator al limbii Romane.
  • 1870: Democrații din SUA au utilizat pentru prima dată, ca simbol al partidului lor, un măgar
  • 1870: Ministrul de Externe adresează marilor puteri europene o notă prin care cere recunoașterea oficială a denumirii de România.
  • 1880: Legea pentru înființarea Casei de Economii.
  • 1883: A apărut, la Iași, revista Recreații științifice (până în anul 1888), care a marcat dezvoltarea matematicii în România.
  • 1913: A fost inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin și New York.
  • 1943: Mihai Antonescu, viceprim-ministru și ministru de externe al României propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieșirea simultană din război a Italiei, României și Ungariei. Propunerea va fi repetată în vara aceluiași an, fără rezultate.
  • 1943: A fost finalizată construcția clădirii Pentagon-ului american.
  • 1959: Fidel Castro și-a asumat funcția de premier al guvernului cubanez.
  • 1969: Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5.
  • 1970: Muammar al-Gaddafi este proclamat premier al Libiei.
  • 1971: În Egipt, se inaugurează barajul de la Assuan.
  • 1990: Prin Decizia civilă nr.4 a Tribunalului Municipiului București, Partidul Național Liberal reapare oficial în viața politică românească.
  • 1992: Comunitatea internațională recunoaște independența Sloveniei și a Croației față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
  • 1993: Cel de-al III-lea Congres al UDMR, ținut la Brașov, este în atenția opiniei publice în urma apelului lansat de Gheorghe Funar, prin care se cerea convocarea, în sesiune extraordinară, a Parlamentului pentru interzicerea activității UDMR. Această propunere venea în urma intenției UDMR de a aproba în Congres un „Program de autoguvernare pe principii etnice”.
  • 1999: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului este declarată ilegală.
  • 1999: Conflictul din Kosovo: Un numar de 45 de civili sunt masacrați la Racak, în sudul provinciei.
  • 2001: Se naște proiectul colaborativ Wikipedia, bazat pe o idee a lui Jimmy Wales.
  • 2003: Statele Unite cer sprijinul NATO în cazul declanșării unui conflict cu Irakul.
  • 2005: A fost lansat primul volum al ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române.
  • 2006: La Biblioteca Academiei au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediției facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu.
  • 2009: Liderul nord-coreean Kim Jong-il l-a desemnat la succesiune pe cel de-al treilea fiu al său [1]
  • 2011: Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, va fi sărbătorită „Ziua Culturii Naționale„, în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). 


Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul Junimii, spunea despre marele poet: Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi  senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Eminescu, poetul nepereche a cărui operă învinge timpul

De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naţionale? Poate pentru că El e cel care a spus că teiul e sfânt. El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deşert. (…) El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuşi să nu desnădăjduim (Geo Bogza). Poate pentru că reprezintă omul deplin al culturii româneşti (Constantin Noica). Poate că niciodată nu e prea mult să-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu.

Pentru a fi oneşti şi autentici, când vorbim despre Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. (…) Un student român la Viena şi Berlin, care ştia germana şi franceza, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizică, etnopsihologie, geopolitică, să facă simultan metafizică şi gazetărie angajată. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat întru nimicnicia firii sale. Ce lecţie mai sublimă şi mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?, spunea criticul literar Dan C. Mihăilescu, într-un portret inedit făcut lui Eminescu.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.

sursa: wikipedia.org, agerpress.ro

Distribuie acest articol Oficial Media
Share