19/09/2021

Calendarul zilei de 24 august. În 1865 se năştea Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea rege al României

Calendarul zilei de 24 august. În 1865 se năştea Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914 – 1927)

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

Ferdinand și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Sigmaringen, Germania. În 1885 a terminat cursurile Școlii de ofițeri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei. A urmat apoi studii la Universitatea din Leipzig și la Școala Superioară de Științe Politice și Economice din Tübingen, pe care le-a absolvit în 1889.

Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României. Din acel moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată.

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a țaruluiAlexandru al II-lea al Rusiei.

Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său, regele Carol I. A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de Hohenzollern de către împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizare a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat drept rege al României Mari.

În anii care au urmat Primului Război Mondial România a cunoscut o serie de transformări profunde, în special prin aplicarea reformei agrare și a votului universal.

În anul 1925 a izbucnit criza dinastică, provocată de renunțarea principelui Carol la drepturile sale de succesiune la Coroana României, fapt ce l-a determinat pe Ferdinand să îl excludă pe Carol din Casa Regală a României și să îl numească drept principe moștenitor pe fiul acestuia, Mihai, care avea să succeadă la tron.

Ferdinand a murit la Sinaia, la 20 iulie 1927, în urma unui cancer galopant la colon. A fost înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeș.

Nu înconjurat de dascăli aduși acasă, ca doctorii la patul unui slăbănog, ci trimis la gimnasiul public, ca și Împăratul de acum al Germaniei, ca și Regele nostru, nu în trăsură, ci fie cât de rea vremea, pe jos, fără mănuși iarna și fără umbrelă de soare vara; supus acasă la disciplină militară; sculat la șase dimineața, băgat într-o baie rece, la aceeași temperatură în tot timpul; hrănit, negreșit mai bine decât un spartan dar îndestul de frugal; dus la biserică în toate duminicile; ținut departe de toate petrecerile cari i-ar fi umplut mintea de vedenii deșarte și inima de doruri sterpe; obișnuit a dispune de sume foarte neînsemnate de bani, dați lunar, cheltuiți cu rost, pe lucruri trebuincioase, și justificați până la cel din urmă pfennig; priveghiat, apoi, de ochii neîndurați a doi pedagogi, unul civil și celălalt militar, departe, departe de sânul familiei, pe care nu-i era dat s-o vadă decât la Sigmaringen, de trei ori pe an: la Crăciun, la Paști, și în vacanțele de vară; deprins, în sfârșit, a auzi repetându-i-se des cuvintele de aur ale A. Sale Regale, Principele Carol-Anton: « Nu-i destul că v-ați născut principi ci trebuie să munciți ca să dovediți că meritați titlul vostru ».[13]
—Prof. Vasile D. Păun, Principele Ferdinad de Hohenzollern
Ferdinand și Maria ca rege și regină

Calendarul zilei de 24 august. Evenimente

  • 79: Erupția Vezuviului. Orașele Pompei, Herculaneum și Stabiae sunt acoperite de lavă. Moare și enciclopedistul C. PliniusSecundus, autorul „Istoriei naturale”.
  • 410: Vizigoții conduși de Alaric ocupă Roma, jefuind-o în trei zile.
  • 1200: Regele Ioan al Angliei este primul care semnează Magna Carta, și se căsătorește cu Isabella de Angoulême în Catedrala Bordeaux.
  • 1215: Papa Inocențiu al III-lea declară Magna Carta invalidă.
  • 1561: Wilhelm Taciturnul se căsătorește cu ducesa Ana de Saxonia.
  • 1572: Noaptea Sfântului Bartolomeu: masacrarea hughenoților la Paris (vezi și Henric al IV-lea al Franței). Declanșarea celui de-al patrulea război civil în Franța (1572-1573).
  • 1912: Alaska devine teritoriu al Statelor Unite.
  • 1929: Are loc Masacrul de la Hebron, când 67 de evrei (inclusiv 23 de studenți) au fost uciși la Hebron, atunci parte din Mandatul britanic pentru Palestina, de către arabi incitați la violență prin zvonuri că evreii au pus stăpânire pe Moscheile de pe Muntele Templului.
  • 1960: Se înregistrează cea mai scăzută temperatură vreodată pe Pământ: -88,3 °C (la Stația Vostok)
  • 1968: Franța detonează prima sa bombă cu hidrogen.
  • 1989: În Polonia, Tadeusz Mazowiecki devine primul prim-ministri non-comunist, după Al Doilea Război Mondial.
  • 1991: Mihail Gorbaciov renunță la funcția de lider al PCUS și cere autodizolvarea acestuia.
  • 1991: Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică.
  • 2006: Uniunea Astronomică Internațională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la statutul de „planetă pitică” și lăsând sistemul solar cu numai opt planete.
  • 2008: Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing, China. România obține un total de 8 medalii (4 de aur, 1 de argint, 3 de bronz).
  • 2012: În urma unui proces marcat de provocări, extremistul Anders Behring Breivik este găsit vinovat de comiterea atentatelor de la Oslo și Utoeya, soldate cu 77 de morți în iulie 2011. El este condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă, care poate fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos.

Nașteri

  • 1358: Ioan I al Castiliei (d. 1390)
  • 1561: Bartholomaeus Pitiscus, matematician german (d. 1613)
  • 1750: Letizia Ramolino, mama împăratului Napoleon I al Franței (d. 1836)
  • 1758: Sophia Frederica de Mecklenburg-Schwerin (d. 1794)
  • 1772: Regele William I al Olandei (d. 1843)
  • 1865: Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914 – 1927) (d. 1927)
  • 1872: Raicu Ionescu-Rion, publicist (d. 1895)
  • 1885: Ion S. Gheorghiu, inginer energetician (d. 1968)
  • 1898: Albert Claude, citolog belgiano-american, laureat al Premiului Nobel( d. 1983)
  • 1899: Jorge Luis Borges, poet, prozator și eseist argentinian (d. 1986)
  • 1902: Martin Bercovici, inginer electromecanic (d. 1971)
  • 1927: Harry Markowitz, economist american
  • 1929: Yasser Arafat, lider palestinian (d. 2004)
  • 1938: Radu Scutelnicu, inginer constructor și inventator român
  • 1942: Anna Széles, actriță maghiară din România
  • 1947: Paulo Coelho, scriitor brazilian
  • 1948: Jean-Michel Jarre, muzician francez

Decese

  • 79: Plinius cel Bătrân, scriitor și filosof roman (n. 23)
  • 1103: Magnus al III-lea al Norvegiei (n. 1073)
  • 1670: William Neil, matematician englez (n. 1657)
  • 1709: Elisabeta Dorothea de Saxa-Gotha-Altenburg (n. 1640)
  • 1820: Ion Budai-Deleanu, scriitor român (n. 1760)
  • 1832: Sadi Carnot, fizician francez (n. 1796)
  • 1868: Costache Negruzzi, prozator, poet și dramaturg român (n. 1808)
  • 1883: Henri, conte de Chambord (n. 1820)
  • 1884: Carol Davila, medic român de origine franceză (n. 1828)
  • 1888: Rudolf J.E. Clausius, fizician (n. 1822)
  • 1919: Friedrich Naumann, teoretician al liberalismului (n. 1860)
  • 1928: Aurel Băeșu, pictor român (n. 1896)
  • 1932: Gheorghe Cucu, compozitor, dirijor și folclorist român (n. 1882)
  • 1940: Paul Nipkow, inventator german (n. 1860)
  • 1943: Simone Weil, filosof și activist francez (n. 1909)
  • 1994: Wolf Aichelburg, scriitor de limbă germană din România (n. 1912)
  • 2006: Cristian Nemescu, regizor și scenarist român (n. 1979)
  • 2014: Richard Attenborough, actor, regizor, producător și antreprenor englez (n. 1923)

Sărbători

  • Ucraina: Ziua națională – Proclamarea independenței (1991)

wikipedia.org

Distribuie acest articol Oficial Media
Share