Centru de Demografie al UE

La 1 ianuarie 2021, în Uniunea Europeană (UE) locuiau 447,0 milioane de persoane. Cel mai populat stat membru din UE era Germania (83.2 milioane, 19 % din totalul UE), urmată de Franța (67.4 milioane, 15 %), Italia (59.3 milioane, 13 %), Spania (47.4 milioane, 11 %) și Polonia (37.8 milioane, 9 %). În total, populația acestor cinci state membre reprezenta două treimi din  populația UE. La celălalt capăt al zonei, statele membre cel mai puțin populate din UE erau Malta (500 mii persoane, ceea ce corespunde cu 0.1 % din totalul UE), Luxembourg (600 mii, 0.1 %) și Cipru (900 mii, 0.2 %). În perioada 2001-2020, populația UE (UE27) a crescut de la 429 milioane la 447 milioane, o creștere de 4 %. Șaptesprezece state membre au înregistrat creșteri ale populației în această perioadă, în timp ce celelalte zece au înregistrat scăderi. Creșteri au fost înregistrate în Luxemburg, Malta, Irlanda și Cipru, peste 20 %, în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Lituania și Letonia, ambele cu scăderi de aproximativ 20 %.Cu toate acestea, între 1 ianuarie 2020 și 1 ianuarie 2021, populația UE a scăzut cu 312 mii de persoane: în termeni absoluți, cea mai mare scădere a putut fi observată în Italia (-384 mii, corespunzător la -0.6 % din populația sa) urmată de România (-143 mii, -0.7 %) și Polonia (-118 mii, -0.3 %). În general, nouă țări au înregistrat scăderi ale populației în ultimul an, în timp ce restul de optsprezece au înregistrat creșteri. Franța a înregistrat cea mai mare creștere (+119 mii, +0.2 %). Populația din UE îmbătrânește și acest lucru poate fi văzut printr-o serie de indicatori statistici diferiți: evoluția ponderii populației în vârstă, raportul de dependență de vârstă și vârsta mediană, pentru a da câteva exemple. Privind mai întâi la evoluție din ponderea persoanelor vârstnice în populație în 2020, 21 % din populație avea 65 de ani și peste, comparativ cu 16 % în 2001, o creștere de 5 puncte procentuale (pp). Privind mai specific grupul de vârstă peste 80 de ani, ponderea acestora a fost de aproape 6 % în 2020, în timp ce aceasta a fost de 3.4 % în 2001, ceea ce înseamnă că ponderea lor aproape s-a dublat în această perioadă. Pe de altă parte, ponderea tinerilor (cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani) ) în UE a fost de 20 % în 2020, o scădere cu 3 pp față de 23 % în 2001.

România,  dar și alte în  țări europene există o  situație alarmantă,  în ceea ce privește scăderea demografică.

La inițiativa europarlamentarului Corina Crețu s-a propus înființarea unui   Centru de Demografie al UE, care are va monitoriza problemele demografice la nivel european și va înregistra tendințele în ceea ce privește evoluția populației Europei.
Centrul va oferi o analiză factuală, obiectivă, fiabilă și comparabilă la nivel european cu privire la scăderea natalității, îmbătrânirea populației și tendințele demografice emergente, cu scopul de a menține reziliența, coeziunea UE, precum și competitivitatea în tranziția verde și digitală.
Centrul ar putea sprijini în continuare eforturile instituțiilor europene prin intermediul unui forum de experți, pentru a include considerații demografice în propunerile de politici prin consolidarea resurselor și a informațiilor, care abordează provocările demografice și sunt dispersate și nu prezintă suficientă coerență la nivelul UE.
Reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă, sistemelor de protecție socială și finanțelor publice din Europa, în special pe termen lung.
”Sunt foarte îngrijorată din cauza faptului că în fiecare an, populația României scade cu câte 95.000 de locuitori. Pierderea este colosală, raportată la totalul de 19 milioane de locuitori. Consider că este absolut necesar ca autoritățile cu putere de decizie să discute cu tinerii pentru a afla care sunt motivele pentru care nu doresc să aibă copii și ce i-ar putea determina să-și schimbe decizia, iar Centrul European de Demografie ar fi un instrument important în colectarea informațiilor atât la nivel european, cât și cel național” a transmis europarlamentarul român.

Comisia Europeană prezice faptul că rata de ocupare a forţei de muncă în rândul celor 27 de state membre ale UE va începe să scadă din cauză că Europa va avea o insuficienţă a forţei de muncă ce va rezulta într-o creştere economică şi prosperitate mai reduse, în timp ce guvernele naţionale se vor confrunta cu problema acoperirii costurilor de îngrijire a pensionarilor, determinată de veniturile din impozite care vor fi mai scăzute, datorită unei populaţii apte de muncă reduse. Problema populaţiei europene îmbătrânite este deja una serioasă şi beneficiază
de o atenţie specială din partea Comisiei Europene, guvernelor naţionale, angajatorilor şi sindicatelor. Acest fenomen se prezintă ca rezultatul a doi factori, o reducere a ratei mortalităţii specifice unei vârste (vieţi mai lungi) şi o reducere a ratelor fertilităţii (naşteri mai puţine). Cu toate că în Europa populaţia totală va rămâne în general stabilă, în următorii 40 de ani vârsta medie a cetăţeanului UE va creşte cu 10 ani – de la 38 la 48 ani. Proporţia persoanelor care ajung să depăşească vârsta de 60 ani în Europa creşte cu două milioane pe an şi se prezice că această tendinţă se va menţine la acelaşi nivel în următorii 25 ani. Din cauza îmbătrânirii populaţiei, în deceniile ce vin numărul persoanelor ce se vor pensiona va creşte considerabil în comparaţie cu numărul persoanelor apte de muncă, trecând de la 4 la doar 3 persoane apte de muncă pentru fiecare pensionar. Prin urmare, riscăm să fim martorii unei situaţii în care va există un număr insuficient de adulţi apţi de muncă, care să menţină ratele curente de ocupare a forţei de muncă şi creşterea economică existentă, fără a menţiona dificultăţile cu care se vor confrunta statele europene în legătură cu furnizarea pensiilor şi prestarea serviciilor de sănătate.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media