Cetatea Devei- istorie si legende

Cetatea Devei este considerată una dintre cele mai importante fortificaţii medievale din Transilvania. A fost stăpânită de voievozi, de principi, de conţi şi de ducese. A fost dată în dar, vândută sau bombardată. Fiecare a lăsat ceva în urma sa. Mai un zid de de apărare, mai o încăpere, mai o sală de bal sau chiar au extins cetatea cu un etaj întreg. Şi-au dorit ca ea să nu fie utilizată doar pentru apărare şi întâlniri ocazionale, ci să servească drept locuinţă. Nu una austeră, ci una de lux.

Astăzi, ruinele sale sunt vizibile de la depărtare, graţie poziţionării sale strategice, pe un vârf de deal care domină Valea Mureşului şi principala arteră de legătură a României cu centrul şi vestul Europei. Cetatea a fost ridicată în secolul al XIII-lea, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi: există descoperiri care datează din neolitic sau epoca bronzului. Prima menţiune documentară care face referire la Cetatea Devei datează din anul 1269.

Legendele cu zâne şi fete cu părul de aur, neapărat surori, care au stăpânit cele mai frumoase locuri din judeţul Hunedoara nu au ocolit nici Cetatea Devei. Dar asta se întâmpla în vremuri demult apuse. Iar faptele lor, erau povestite de bunici nepoţilor, iarna, la gura sobei.

Mărturii palpabile despre urme de locuire pe Dealul Cetăţii, avem din neolitic şi epoca bronzului. Apoi, cu siguranţă, dacii şi-au avut aici fortificaţii de apărare şi un punct de observaţie de unde puteau cuprinde cu privirea Valea Mureşului, o parte din Valea Streiului şi Ţinutul Pădurenilor.

Cuceritorii romani au intuit potenţialul şi au întărit fortificaţiile din vârful Dealului Cetăţii. Nici nu e de mirare, pentru că drumul comercial care făcea legătura cu restul imperiului, numit şi drumul sării, trecea chiar pe la poalele Dealului. Iar bazinul Mureşului a cunoscut în epocă o maximă prosperitate economică.

Valurile de migratori care au distrus totul în calea lor, i-au alungat pe locuitori în locuri mai ferite, iar despre soarta Devei nu s-a mai ştiut nimic. Asta până în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. În 1269, Cetatea Devei apare menţionată într-un act de donaţie al tânărului rege Ştefan, fiul lui Bela al IV-lea, care face o donaţie unui conte valah pentru vitejia arătată în lupta purtată sub zidurile Cetăţii Deva. Apoi, în 1444, Iancu de Hunedoara primeşte stăpânire Cetatea Devei cu toate bogăţiile sale: 56 de sate şi mine de aur. Tot în timpul său este menţionat pentru prima dată într-un document scris şi târgul Devei, aşezare aflată la baza dealului. Familia Corvinilor îşi încheie stăpânire asupra cetăţii şi domeniului Devei în 1504.

De aici încolo, Cetatea Devei începe să ocupe un loc important în istoria Transilvaniei. Voievozi şi principi ardeleni au locuit efectiv aici sau au fost pentru câteva zile oaspeţi ai cetăţii.

În a doua jumătatea a secolului al XVII-lea, principele Gabriel Bethlen construişte în cetate un bastion care servea drept închisoare şi loc de tortură. La baza sa, ridică în stil renascentist un adevărat palat de locuit: Palatul Magna Curia.

În 2 mai 1773, Iosif, viitorul împărat al Imperiului Habsburgic, a vizitat Cetatea Devei în peregrinările sale prin Transilvania. Zece ani mai târziu, revine la Deva în calitate de suveran spre a afla starea lucrurilor şi care este atmosfera printre locuitorii de aici.

Un an mai târziu, în 1784, avea să izbucnească răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, iar Cetatea Devei devine loc de refugiu şi apărare pentru nobilii fugiţi de pe domenii de frica ţăranilor şi minerilor îndârjiţi. S-au dat lupte crâncene între garnizoana imperială şi cetele de răzvrătiţi.

Prin 1817, îmăpăratul Francisc I şi soţia sa aflaţi în vizită în Transilvania, impresionaţi de frumuseţea locului, au poruncit refacerea Cetăţii Devei. 12 ani au durat lucrările, făcute cu mari cheltuieli şi cu multă jertfă din partea localnicilor.

Dar în dimineaţa zilei de 13 august 1849 o puternică explozie, produsă la magazia cu praf de puşcă, a distrus în mare parte semeaţa construcţie. Odată cu o parte din ziduri, au pierit şi soldaţii revoluţionari care o păzeau.

De atunci încoace, Cetatea care domină oraşul a fost punct de atracţie pentru localnici şi călători, care au urcat dealul la pas spre a descoperi ce se ascunde înăuntrul zidurilor rămase în picioare sau atraşi de panorama extraordinară care se înfăţişează privirii.

Astăzi, accesul spre Cetate este posibil atât pe jos, pe drumul vechi sau pe potecile bătute de localnici, dar şi contra-cost cu ajutorul unei telecabine, în fapt un lift monoliner, unic în această zonă a Europei.

Cetatea Devei se află în plin proces de restaurare, fiind inclusă într-un proiect finanţat din fonduri europene, proiect care se va finaliza in decursul anului 2015.

Stejărel Ionescu

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media