Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Concert vocal-simfonic în închiderea stagiunii 2021-2022

Vineri, 1 iulie, de la ora 19, vă așteptăm la concertul de închidere al acestei stagiuni.
Concertul va fi unul vocal-simfonic, fiind susținut de Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul și de Corul Ion Românu al Filarmonicii Banatul.
Dirijorul orchestrei va fi David Crescenzi (Italia), dirijorul corului maestrul Iosif Todea, iar soliști soprana Luiza Fatyol, mezzosoprana Ramona Zaharia, tenorul Andrei Petre și basul Gelu Dobrea.

În program:
G. Verdi – Messa da Requiem.

Unul dintre marii critici ai lui Verdi a spus într-un anumit moment, că Recviemul este una dintre cele mai măreţe lucrări ale secolului XIX. Anterior, când a ascultat pentru prima dată lucrarea, în 1874, spunea că este un deşeu, pentru că nu putem alătura unei creaţii verdiene cuvântul spus cu adevărat. La scurtă vreme, după ce a reascultat lucrarea, i-a trimis lui Verdi o scrisoare de iertare, în care-şi punea cu umilinţă cenuşă în cap. Nu menţionăm numele celebrei persoane.
Un eveniment care l-a impresionat profund pe Verdi a fost moartea lui Alessandro Manzoni, la 12 mai 1873, pe care l-a stimat enorm. I-a cinstit memoria compunând o lucrare izvorâtă din inimă. De ce este celebră această lucrare? Nu pentru că a avut încă de la premiera din 22 mai, 1874, în biserica San Marco din Milano, un succes fabulos pe care-l întâlnim şi azi oriunde este cântat, ci pentru că această messă funebră nu este una tradiţională, nu are un limbaj pe care-l găsim la alte lucrări ale genului. Este o lucrare romantică, cu puternice contraste, multă expresivitate, toate stârnind emoţii puternice. Verdi nu se poate disocia aici de marele creator de operă. Toate cele 7 secţiuni ale liturghiei compuse de Verdi, unele dramatice, sumbre, înfricoşătoare, pline de energie, altele luminoase, contemplative, pure, creează multe emoţii, trăiri intense. Forma de suită, tipică liturghiei catolice, este depăşită, Verdi legând părţile prin repetarea unor secţiuni mai importante. Trebuie menţionat că secţiunea conclusivă Libera me a fost compusă în 1868, la moartea lui Gioacchino Rossini, când Verdi a propus ca mai mulţi compozitori italieni să colaboreze la compunerea unui recviem. Proiectul a eşuat, dar a rămas partea lui Verdi, Libera me. După premiera din biserica San Marco, au urmat concerte în teatrul La Scala şi mai apoi în alte teatre din Italia şi în toată Europa. Nemaifiind stingherit de prezenţa clerului, publicul obişnuia, peste tot, să ceară bisuri la anumite numere. (Avancronică de Mircea Tătaru)

Distribuie acest articol Oficial Media
Share