CONSUMUL DE DROGURI ÎN RÂNDUL LICEENILOR DIN JUDEȚUL HUNEDOARA, ÎN CREȘTERE

Cele mai recente date statistice arată că 8,2 % din elevii înscriși în învățământul liceal și profesional din județul Hunedoara au consumat droguri cel puțin o dată în ultimul an.

Pentru a discnă uta despre creșterea accelerată și îngrijorătoare a numărului de consumatori de droguri, la solicitarea prefectului Călin Petru Marian a avut loc,  o întâlnire pentru dezbaterea unui „Plan de acțiune în domeniul drogurilor la nivelul județului Hunedoara”.

Conform ultimului raport anual al ANA, cel mai consumat drog în rândul populației școlare este cana­bisul. Vin la rând noile substanțe psihoactive, cunoscute sub acronimul de NSP (amestecuri de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor, pulberi, cristale sau tablete asemănătoare drogurilor). Nu lipsesc, însă, din obișnuințele de con­sum ale tinerilor nici substan­ţele inhalante, cocaina, LSD sau al­te halucinogene, pastilele ecstasy, heroina, ketamina și metamfetaminele. Studiul ESPAD 2020 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) arată că România înregistrează procente peste media europeană la debutul precoce (13 ani) în consumul de substanţe (alcool, droguri, tutun). În rândul populației generale (15-64 ani), spun datele din raportul ANA, consumul noilor substanţe psihoactive (NSP) e pe primul loc, ur­mat de canabis, cocaină/crack, me­dicamente fără prescripţie me­­di­cală, ecstasy, heroină și amfetamine. „Calea injectabilă rămâne regula pentru cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, cu riscurile inerente ale patologiei «de seringă», iar opiaceele continuă să domine tabloul drogurilor ilegale în România, cu incidenţă foarte mare a metadonei”, se menționează în raport. La nivelul anului 2019, spre exemplu, numărul estimat de persoane din București care își injectau droguri era de 10.680. Însă cifrele de mai sus sunt doar parte din tabloul îngrijorător al acestui fenomen, deloc concludente pentru momentul actual, din cauza decalajului cu care sunt culese, inter­pre­tate și centralizate. Nu există statistici relevante la nivel național – câți dependenți există, câți consumatori ocazionali . Toate informațiile publicate în rapoartele anuale repre­zintă date centralizate la nivelul anului anterior. Cum ultimul raport a fost publicat în 2021, statisticile se referă, evident, la si­tua­ția din anul 2020. Birocrația ro­mânească face ca nici măcar monitorizarea să nu poată fi făcută la zi.

Totuși, chiar și aceste rapoarte arată clar o tendință de accelerare a fenomenului. De pildă, statisticile ANA pe anul 2019 surprind o creştere vizibilă a numărului captu­rilor de droguri, precum şi a can­ti­tăţilor confiscate, ceea ce „contu­rea­ză o piaţă ilicită în continuă dinamică, caracterizată printr-o disponibilitate ridicată pentru aproape toate tipurile de droguri, în special pentru rezină de canabis, cocaină și amfetamină”. De asemenea, cazurile tot mai frecvente semnalate de presă, în ultima perioadă, de consumatori de droguri prinși de poliție la petreceri, în cluburi sau festivaluri, dar mai ales conducând mașini în trafic, arată că fenomenul e pe o curbă ascendentă în România și că ar trebui să preocupe mult mai mult autoritățile, înainte ca situația să devină dificil de controlat.

La  întâlnire au participat reprezentanți ai Agenției Naționale Antidrog, ai Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Hunedoara și reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice implicate în combaterea acestui fenomen. Potrivit celui mai recent studiu efectuat în județul  Hunedoara, cei mai mulți tineri consumă canabis, etnobotanice și cocaină. Este destul de însemnat și numărul celor care sunt consumatori de ecstasy sau medicamente fără prescripție, pe care le combină cu alcool. Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a solicitat măsuri ferme și acțiuni mai bine organizate pentru combaterea consumului de droguri. „Trebuie să lucrăm împreună, să ne sprijinim pentru a „tăia răul de la rădăcină”. În spatele cifrelor sunt copiii și tinerii din jurul nostru, și avem datoria de a face tot ce este posibil pentru a-i feri de la autodistrugere.”  le-a spus celor prezenți Călin Petru Marian. Situația este cu atât mai complicată cu cât, pe piața din județul Hunedoara, au apărut noi substanțe psihotrope care sunt vândute tinerilor. Alte caracteristici ale consumului de droguri în județ sunt: scăderea vârstei de consum până la  12 ani;  cei mai mulți consumatori sunt în zona Văii Jiului, Hunedoara și Deva; creșterea continuă a traficului și consumului de droguri;  unul din 25 de liceeni hunedoreni a consumat droguri cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.

urgente-medicale-rn2021-datagov

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!