Cum atragem fondurile europene din Fondul de Coeziune și PNRR???

Acesta a fost scopul întîlnirii dintre ministrul Investițiilor și Proiectele Europene , Marcel Boloș și europarlamentarii români. Discuția a fost una constructivă, în opinia ministrului, dar, România este totuși codașă la atragerea fondurilor europene.

”Este un process în care, nu ne permitem să facem pași greșiți.  Am discutat seara trecută despre acest obiectiv, pentru care pregătim deja măsuri concrete în guvern, cu europarlamentarii ce reprezintă întreg spectrul politic din România.

Au fost discuții foarte constructive, în cadrul cărora am dezbătut pe larg stadiul pregătirii cererii de plată aferente PNRR cu accent pe parteneriatul și elementele de sprijin de care avem nevoie din partea structurilor UE.  Întâlnirea a fost posibilă cu sprijinul doamnei Ambasador Iulia Matei, din cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, căreia îi mulțumesc pe această cale. Mulțumesc, de asemenea, participanților, pentru deschidere și suportul oferit în demersurile pe care le susținem. Întreaga noastră activitate trebuie să se concentreze în acest moment pe utilizarea cât mai eficientă a banilor europeni pe care îi avem la dispoziție. Este un proces în care nu ne permitem să facem pași greșiți!” a transmis ministrul MIPE,Marcel Boloș.

Iată și reacția europarlamentarilor despre fondurile europene și șansa ca acești bani să ajungă în România.

”După  întâlnirea cu  ministrul pentru fonduri europene, pot  să spun că, din păcate,  veștile nu sunt bune. Dacă vorbim de fondurile europene din exercițiul 2o21-2o27, sunt 16 programe operaționale,  dar toate sunt întârziate și urmează să fie aprobate de Comisia Europeană. Asta înseamnă, că anul acesta nu vom putea trage bani și sunt doi ani pierduți.

Legat de PNRR,  ministrul ne-a anunțat că a semnat primul ordin de plată de trei miliarde euro și toti banii vor merge, atunci când vor putea fi cheltuiți ( mai sunt aprobări de primit) în organizarea administrativă din ministere, dar nimic la mediul economic sau social! Așadar încă un an pierdut din noul exercitiu financiar 2021-2027 și un an pierdut din PNRR, când alte state au luat banii încă de anul trecut ( ex Spania ,10 miliarde in dec 2021)” a precizat europarlamentarul umanist, Maria Grapini.

Și europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, afirmă că România este „foarte întârziată” în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene, ea dând exemplul altor state precum Spania şi Franţa, care au atras deja miliarde de euro atât din PNRR, cât şi din exerciţiul financiar 2021-2027.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Nu știu dacă birocrația este cauza principală a acestor întârzieri pe care le parcurgem în momentul de față și mai degrabă capacitatea noastră de pregătire a proiectelor și de implementare.”

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

”Jumătate trebuie antamaţi până la finalul anului viitor. Sunt bani pentru şase judeţe, printre care și pentru județele Hunedoara și Gorj . Doar în domeniul siderurgiei sunt deschise mai multe apeluri de proiecte pentru producerea de oţel curat, dintre care unul cred că are 1,5 mld. euro. România are datoria şi obligaţia să îşi stabilească obligaţiile strategice, ce vrem noi pentru ţară şi astfel şi ceilalţi vor avea răspunsul la întrebarea de ce să investeşti în România.

Sumele pe care le are România în acest domeniu sunt foarte mari, vom avea la dispoziţie aproape 80 mld. euro în următorii șapte  ani, ceea ce înseamnă un potenţial foarte mare”, a spus și  europarlamentarul social democrat Dan Nica.

„România se află în prima linie în gestionarea crizei umanitare, motiv pentru care Uniunea Europeană și statele membre trebuie să fie solidare cu noi – o solidaritate care, dat fiind contextul de criză generalizată, trebuie să acopere, urgent, inclusiv lipsurile pe care Cîțu, Ghinea & Voiculescu le-au trecut cu vederea, atunci când – pe genunchi – au elaborat PNRR. Un PNRR în care nu există alocări prevăzute pentru agricultură și irigații; un PNRR care sugrumă pensiile și politicile sociale, concomitent cu creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani.”  a completat și Dragoș Benea europarlamentar S&D/PSD.

Să nu uităm că PNRR a fost o monedă de troc politic la congresele USR și PNL de astă-vară, fiind construit în spiritul cumpărării de voturi prin prioritizarea la finanțare a proiectelor depuse de administrații liberale sau useriste.

Există totuși  posibilitatea prelungirii termenului de implementare a proiectelor aferente cadrului bugetar multianual 2021 – 2027, în baza principiului n+4 (nu n+3 ca până acum). Perspectiva de a prelungi cu încă un an termenul limită are drept temeinică justificare faptul că,  România a ratat startul absorbției fondurilor europene, 2020 și 2021 fiind ani morți în această privință. E vital ca România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, sa demareze realizarea proiectelor prin PNRR și sa încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027.

Din păcate, România înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folosiți din 1 iunie 2021. Multe țări implementează deja în paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Guvernul este îndreptățit să discute cu experții Comisiei Europene consecințele crizei COVID și ale războiului, explozia prețurilor și rata inflației, să ia in considerare toate resursele financiare avute la dispoziție – inclusiv Fondul Social European, resursele din PNRR, din Programul Operațional pentru Sănătate și cele opt Programe regionale 2021-2027 pentru ca românii să poată face fată vremurilor de criză care vor urma, gândindu-se în primul rând la cei mai vulnerabili: copii, pensionari, cei care trăiesc cu venitul minim pe economie, pacienți, cei bolnavi de cancer sau alte boli cronice.

Aceasta perioadă ne învață nu numai lecțiile bunătății și ale omeniei, dar și să prețuim mai mult pacea și viața.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share