Lemnul din păduri gestionate durabil este un motor al dezvoltării

În aceste condiții, s-a arătat că resursa de lemn provenită din păduri gestionate durabil reprezintă unul dintre pilonii economiei verzi, circulare, curate, bioeconomie ce reprezintă viitorul dezvoltării.

Impact economic substanțial – 16% din industria României, 3,5% din PIB

Cifra de afaceri a industriilor bazate pe resursa de lemn, rezultată prin prelucrarea datelor a 13.790 companii din industria lemnului și industria mobilei, este de 6,1 mld Euro, iar dacă includem și industria celulozei și hârtiei, practic bazată tot pe resursa de lemn plus reciclare, ajungem la o cifră de 7,36 mld Euro. Aceste cifre de afaceri reprezintă 16% din cifra de afaceri a industriei României și 3,5% din PIB-ul României. Concomitent, industriile bazate pe resursa de lemn creează 142.000 locuri de muncă atractive, foarte multe în zona rurală. În județe precum Maramureș și Satu Mare, industria mobilei reprezintă principala ramură industrială a județului. În județele precum Suceava și Neamt, industria de prelucrare a lemnului reprezintă principala ramură industrială. Prin localizarea în zona rurală, fabricile din industria lemnului sunt supranumite și „fabrici de pâine” prin aportul în menținerea viabilității economice a comunităților în care activează. Sunt foarte multe localități rurale și orașe mici în care industriile bazate pe lemn reprezintă principalul angajator. Prin impactul pe orizontală în industrii și servicii conexe, transporturi, impactul direct și indirect ajunge la 300.000 locuri de muncă create. Remarcabil este și aportul în balanța comercială de import export a României, prin aportul valutar net anual de 2,2-2,4 miliarde Euro al industriilor bazate pe lemn. Astfel, România a devenit treptat după 2013 un mare importator de lemn brut, cu importuri anuale în 2021 de 4,1 milioane mc, și un exportator de produse cu valoare adăugată mare. Practic, din 4,5 mld. Euro exporturi, peste 80% o reprezintă exporturile de mobilă, binale (uși și ferestre), PAL, OSB, MDF, alte produse finite cu valoare adăugată ridicată.

Biomasa regenerabilă poate asigura securitatea energetică a României

În contextual războiului din Ucraina și a strategiei de renunțare accelerată la combustibilii fosili a crescut în importanță rolul biomasei forestiere în asigurarea securității energetice. Biomasa forestieră, în diferite forme, de la clasicul lemn de foc la deșeuri din prelucrarea primară a lemnului, peleți și bricheți, susține încălzirea a 3,5 milioane gospodării în România, cu un consum estimat în strategia energetică a României la 14 milioane tone! Energia termică generată este de 40.000.000 MWh anual. Pentru substituirea încălzirii pe lemne cu încălzire pe gaze, la costul actual de peste 100 Euro/MWh, ar fi necesare importuri anuale de 4 mld. Euro și investiții în extinderea rețelei de gaze de 17 mld. Euro! În condițiile țintelor asumate de tranziție către energii regenerabile, trebuie subliniat că energia din biomasă contribuie cu nu mai puțin de 62% din energia regenerabilă produsă de România, conform raportărilor României pe plan internațional. Hidroenergia furnizează 24% din energia regenerabilă a României, iar energia eoliană – 10% iar cea solară – 2,9%. Structura istorică a consumului de energie termică în sectorul rezidențial (încălzirea cu lemne a aproape jumătate din sectorul rezidențial al României) a condus la atingerea țintelor de producție de energie regenerabilă în România pentru anul 2020. Țintele pentru 2030 presupun însă o foarte bună strategie integrată pentru energie și schimbări climatice, iar biomasa este practic singura resursă de energie regenerabilă disponibilă pentru componenta încălzire/răcire în sectorul rezidențial, cu uriașe oportunități de creștere a eficienței energetice a utilizării biomasei, promovarea utilizării în cogenerare și efect de substituție uriaș prin înlocuirea cărbunelui în sistemele SACET din marile orașe care utilizează cărbune și care au rapid nevoie de soluții de energie regenerabilă.

Rolul major al sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice

De asemenea, sectorul pădure – produse din lemn este singura activitate economică cu bilanț pozitiv în combaterea schimbărilor climatice prin fixarea carbonului. Astfel, sectorul pădure-lemn fixează anual 30% din emisiile tuturor celorlalte activități economice, în bilanțul gazelor cu efect de seră, conform raportărilor internaționale ale României. Astfel, avem o contribuție directă de 24 mil. tone CO₂ bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn. Suplimentar, sunt cuantificabile 14 mil. tone CO₂ salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum este plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul. Un efect de substituție suplimentar, de minim 13 mil. tone CO_2, se înregistrează prin folosirea biomasei lemnoase, prin evitarea folosirii combustibililor fosili, pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne! Așadar, impactul sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice, prin bilanțul sectorului în balanța emisiilor gazelor cu efect de seră, este echivalentul a 50 milioane tone CO₂ sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piață în certificate de carbon de 4 miliarde de Euro.

Sectorul suferă din cauza subfinanțării

Până în prezent, domeniul pădure – industrii bazate pe lemn nu s-a regăsit între prioritățile de finanțare din Planul Național Strategic și Planul Național de Recuperare și Reziliență, deși oferă un uriaș potențial pentru decarbonarea economiei, eficiență energetică și reducere a costurilor. Efectul multiplicator în economie al investițiilor în sectorul pădure-lemn este unic. Astfel, cu 1 miliard de Euro investiți, care ar putea fi alocați din Fondul de Mediu, pentru o primă unică de includere a pășunilor împădurite în fond forestier de 2.500 Euro/ha, ar putea fi extinsă suprafața fondului forestier național cu 400.000 ha! Cu 1 miliard de Euro din PNRR investiți în accesibilizarea pădurilor, infrastructură de depozitate și sortare, în executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii ar putea fi redus impactul de mediu al recoltării masei lemnoase, recoltă sustenabilă la nivelul posibilității stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv 22 milioane mc anual. Cu 1 miliard de Euro din componenta pentru energie regenerabilă a PNRR, investiți în creșterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea și trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din orașele mari pe biomasă, concomitent disponibilizării unei cantități suplimentare de 2 milioane mc din acestă resursă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă a resursei de lemn.

Rezultatul unui astfel de program de investiții în sectorul pădure-lemn se regăsește în documentul Viziunea 2030 – 10 ținte pentru sectorul pădure-lemn.

Viziunea 2030: 10 ținte pentru sectorul pădure – lemn

10 ținte pentru sectorul pădure – lemn, ținte bazate pe păduri gestionate durabil, indiferent de tipul de proprietate în România, și pe utilizarea responsabilă a lemnului pe scară largă, în construcții, energie și alte aplicații industriale.

1. Pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei

România are un fond forestier unanim apreciat la nivel european pentru biodiversitate, stabilitatea pădurilor, structurile identic naturale. Suprafața pădurilor României, stocul de masă lemnoasă pe picior, starea de sănătate a pădurilor sunt pe un trend pozitiv. Susținerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanțare este redusă, România alocând sub 1% din Planul Național Strategic pentru domeniul pădurilor față de o medie europeană de 5%. Gradul de acoperire cu păduri, de 29%, este departe de optim. Oportunitate imediată: creșterea suprafeței fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 ha de pășuni împădurite, în curs de regenerare naturală. În decurs de 20 de ani, acestea ar putea ajunge la gradul de biodiversitate al pădurilor naturale dacă ar fi protejate prin includerea în fond forestier.

2. O mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă

Creșterea pădurilor și a stocului de lemn pe picior din pădurile României este pe o pantă ascendentă, datorită structurii pe clase de vârstă cu excedent de arborete în clasele a III-a și a IV-a de vârstă conducând la o creștere a stocului fixat de CO₂. Evoluția structurii pădurii pe clase de vârstă, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, o silvotehnică îmbunătățită, cercetarea și inovarea pot conduce la o așezare pe un trend ascendent al recoltei sustenabile a masei lemnoase, către o valoare de de cel puțin 22 milioane mc anual în orizont 2030.

3. Susținerea creșterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat și sănătos.

În prezent, domeniul pădurilor și industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de Euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3.5% și exporturi în valoare de 3,5 miliarde de Euro anual. Prin creșterea valorii adăugate și diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcții și creșterea gradului de reciclare al lemnului, volumul și valoarea produselor din lemn poate fi dublată, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2005-2020.

4. Susținerea comunităților locale, a economiei zonei rurale, locuri de munca sigure și atractive, legătura între zonele rurale și urbane.

Economia bazată pe păduri și resursa de lemn este un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate cu activități de cercetare, inovare și dezvoltare, atât în mediul rural cât și în mediul urban. Aceste locuri de muncă dezvoltă capabilitățile lucrătorilor și managerilor din aceste domenii. Sectorul pădure – lemn asigură 150.000 locuri de muncă directe, sau 300.000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală. Din punct de vedere social este importantă asigurarea securității energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu biomasă (lemn de foc).

5. Mediu sănătos, impact vital în combaterea schimbărilor climatice – bilanțul gazelor cu efect de seră.

Impactul de mediu al domeniului pădurilor al domeniului pădure – lemn poate fi cuantificat pe două direcții:

Contribuția pădurii prin furnizarea de servicii ecosistemice: de suport (conservarea biodiversității, protecția apelor și a solurilor), de aprovizionare (hrană, materiale, energie), de reglare (atenuarea efectului toxic al deșeurilor și noxelor, prevenirea eroziunii și a evenimentelor extreme, reglarea debitelor de apă, starea carbonului, controlul compoziției atmosferice etc,) și culturale (interacțiuni sociale, spirituale și simbolice cu mediul, interacțiuni fizice și intelectuale cu mediul etc.)

Contribuția pădurii în combaterea schimbărilor climatice: bilanțul gazelor cu efect de seră.

• 24 milioane tone CO₂ bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.
• 14 milioane tone CO₂ salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
• minim 13 milioane tone CO₂ emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili.

Impactul sectorului pădure – produse din lemn pe linie de combatere a schimbărilor climatice prin stoc de CO2 în păduri și produse din lemn, efect de substituție ale produselor din lemn și biomasă lemnoasă în energie totalizează 50 milioane tone CO₂, care la prețul de piață de 80 de Euro/certificat de carbon înseamnă o valoare de piață de 4 miliarde de Euro anual. Acest impact poate fi crescut cu minim 30% prin creșterea eficienței energetice a utilizării resursei de lemn, cu oportunitate imediată de înlocuire cu biomasă în CET-urile care funcționează pe cărbune, utilizarea resursei de lemn în cascadă și creșterea volumului utilizat în produse din lemn.

6. Materiale de construcții regenerabile pentru o viață mai sănătoasă.

Lemnul, cel mai utilizat material de construcții regenerabil la nivel global, are un viitor strălucit. Până în 2040, este previzionata o triplare a cotei de piața în construcțiile din Europa, comparativ cu anul 2015. Avantajele sale: este reutilizabil, biodegradabil, sănătos, cu o amprentă de carbon mică pentru obținerea produselor finite, cu utilizări inovative – de la construcții modulare la mobilă multifuncțională. Fiecare metru cub de lemn stochează o tonă de CO₂ în structura sa pentru minim 35 de ani. La sfârșitul perioadei de viață a construcției, lemnul poate fi ușor reciclat, în utilizări energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar, concomitent, prin utilizarea lemnului evităm folosirea unui metru cub de beton, pentru a cărui producere – ciment, transport, etc. – literatura de specialitate a evaluat că vor exista emisii de aproape tonă de CO₂.