Dialog între instituțiile cu atribuții de control și reprezentanții corpurilor profesionale din Județul Timiș

În cursul zilei de luni, 20 iunie, Centrul Regional de Afaceri al CCIA Timiș a găzduit un eveniment de anvergură organizat de către Prefectura Județului Timiș și Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR), în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș.
Parte a campaniei naționale inițiate de UNPR, întâlnirea a vizat realizarea unui dialog constructiv între reprezentanții mediului de afaceri, ai corpurilor profesionale și reprezentanții instituțiilor de control din județul Timiș, pentru a identifica posibilitățile de colaborare, în demersul comun de a reduce cât mai mult numărul firmelor cu abateri privind legalitatea în activitățile lor economice, precum și numărul reprezentanților instituțiilor de control care comit abuzuri în procesul de control pe care îl efectuează.
Discuțiile au fost conduse de Subprefectul Județului Timiș, dl. Sorin Gabriel IONESCU.
În intervenția sa, Președintele CCIA Timiș, Florica CHIRIȚĂ, a făcut referire la misiunea organizației camerale de a reprezenta interesele membrilor şi ale comunității de afaceri în raport cu autorităţile publice locale și centrale, ca entitate având dreptul legiferat de a face activități de lobby, fără ca acest lucru să fie considerat conflict de interese. În acest sens, au fost prezentate acțiunile CCIAT derulate în relația cu instituțiile publice locale și centrale, în favoarea comunității de afaceri timișene, respectiv programul anual de informare a firmelor cu privire la reglementări legislative din diferite domenii de activitate, organizat în parteneriat cu serviciile deconcentrate din teritoriu, sub egida Instituţiei Prefectului Judeţul Timiş.
“Consider că PREVENȚIA este cel mai important lucru și că oferind companiilor șansa de a sta față în față cu organul de control conduce la respectarea legii și la diminuarea sau dispariția oricăror nereguli sau abuzuri. Rolul CCIAT de vector de business cu potențial de a genera coeziune între mediul de afaceri și autoritățile statului conduce la conturarea unei elite de afaceri mai puternice, fundamentată pe principii și valori etice. Realizarea unui astfel de dialog este absolut necesar pentru realizarea unui climat sănătos și doar prin eforturi concertate și o mobilizare exemplară a principalilor actori politici și economici din județ se pot contura direcții strategice convergente, favorabile unei dezvoltări social-economice sustenabile”, a spus Președintele CCIAT, Florica CHIRIȚĂ.
Vă prezentăm un scurt rezumat al aspectelor discutate și al problemelor semnalate de reprezentanții serviciilor deconcentrate din teritoriu.
 Inspectoratul Teritorial de Muncă a atras atenția asupra numărului deloc de neglijat al accidentelor de muncă mortale, activitatea instituției urmând a se concentra pe prevenirea și combaterea acestui fenomen prin controale referitoare la respectarea legislației în domeniul sănătății și securității în muncă;
 DSVSA Timiș a informat că activitatea instituției implică realizarea a două controale la începutul activității unui agent economic (evaluarea și audit), urmarea cărora se stabilește gradul de periculozitate. Ulterior, controalele tematice derivă din specificul perioadelor în care acestea se desfășoară. S-a arătat că în ultimii doi ani nu s-au înregistrat toxinfecții alimentare în județ, însă problemele depistate vizează, spre exemplu în această perioadă, depozitarea necorespunzătoare a băuturilor (apa, suc, bere).
 ISU Banat a semnalat apariția frecventă a unor deficiențe apărute după obținerea autorizației specifice, cum ar fi blocarea căilor de acces, neîntreținerea și neasigurarea instalațiilor, altele.
 Garda de Mediu a semnalat frecvența ridicată a nerespectării prevederilor OUG nr.92/2021 privind regimul deșeurilor și nerespectarea autorizației sau a condițiilor din autorizare. S-a atras atenția asupra faptului că amenzile sunt foarte mari, incendirerea sau îngroparea deșeurilor constituind infracțiuni. De asemenea, sunt semnalate deficiențe la colectarea selectivă a deseurilor.
 Direcția Generală a Finanțelor Publice a semnalat unele probleme cu referire la: diverse scutiri (în special cele aferente salariilor) cu respectarea condiției teritorialității; anularea codului de TVA (sediu sau mandat administrator expirat); deductibilitatea TVA, marje de profit scăzute, prețuri de transfer, pierderi fiscale înregistrate în mod consecutiv.
 Direcția de Sănătate Publică învederează că principala problemă cu care se confruntă rezidă din activitatea UAT-urilor care eliberează fără o prea mare rigurozitate acordurile de funcționare celor care produc poluare (spălătorii auto, tinichigerii, ateliere de vulcanizare, comerț cu amănuntul în magazine situate la parterul imobilelor de locuințe).
 Inspectoratul Teritorial în Construcții a menționat faptul că majoritatea controalelor vizează construcțiile edificate cu finanțare europeană sau prin PNDL, investiții private de mari dimensiuni. Problemele identificate vizează lipsa autorizației de construcție, nerespectarea condițiilor acesteia, nerespectarea proiectului și efectuarea lucrărilor în regie proprie. Foarte multe sesizări sunt adresate în mod eronat instituției în dauna UAT-urilor, un proiect de act normativ ce vizează edictarea unui Cod al Construcțiilor fiind în dezbatere publică.
 AJOFM înregistrează disfuncționalități in aplicarea prevederilor art.10 din Legea nr.76/2002 (anunțarea locurilor de muncă vacante).
 IPJ Timiș a semnalat probleme în ceea ce privește sistemele de securitate și depozitarea unor substanțe periculoase (in special erbicide) cu termen de valabilitate expirat.
 Organizatia patronală UGIR a semnalat faptul că mediul de afaceri se informează în special de la surse private și arareori de la instituțiile publice și a propus câteva soluții concrete. Ex. platforma REVISAL permite încălcarea legislației în ceea ce privește numărul de ore de munca/ zi. Recomandă ca Garda de Mediu să se orienteze către agenții economici care au ca obiect de activitate transportul și manipularea deseurilor.
O situatie specială a fost semnalată la nivelul medicilor de familie, cu referire la lipsa de personal cauzată de cadrul legislativ nefavorabil care implică atribuții care nu au legatură cu obiectul muncii acestora, inechități în cadrul contractelor cu Casa de Asigurări de Sănătate, nefuncționarea sistemelor informatice.
Subprefectul Județului Timiș a luat act de aspectele prezentate, urmând ca fiecare dintre acestea să fie soluționate, individual, în întâlniri separate.
Instituția Prefectului Județul Timiș și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș vor organiza o întâlnire între Direcția de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate, asociațiile patronale și companiile din sectorul medical.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!