DIGITALIZAREA – o prioritate națională

Și România face pași spre digitalizare, chiar dacă timizi, dar nu toți românii au șanse egale pentru a nu rămâne în urmă.

Există un mare risc ca digitalizarea să devină încă un motiv major de polarizare a societății, de divizare și de inegalitate socială, adâncind prăpastia dintre cei care vor reuși să integreze digitalizarea în mod firesc în viața lor de zi cu zi, pentru a le crește calitatea vieții și cei care nu pot face acest lucru, din diverse motive.
Aceștia din urmă, chiar vor “râmâne în urmă”, iar aceasta se va traduce printr-un puternic impact negativ, atât la nivel individual asupra calității vieții lor, cât și la nivel național, cu implicații sociale și economice majore la nivelul întregii societății.
Din această perspectivă, pandemia de Covid-19 nu a făcut decât să ne arate, ”verde în față”, la modul cel mai practic și mai realist, cum stau lucrurile în momentul de față în România,  în ceea ce privește “divizarea” digitală. Aceste decalaje mari între diferite segmente ale populației au ieșit la iveală foarte pregnant mai ales în educație, sănătate, în munca de la distanță, dar și în multe alte aspecte concrete din viața noastră cotidiană. În România, pincipalele preocupările de până acum s-au canalizat către dezvoltarea abilităților de nivel avansat, precum dezvoltarea de software, inteligență artificială sau tehnologie cloud și sporadic sau deloc spre incluziune digitală, prin alfabetizarea digitală a tuturor categoriilor de cetățeni.Posibilitatea accesării oportunităților oferite de noua realitate digitală trebuie să fie deschisă tuturor, în mod egal pentru toți, indiferent de mediu, vârstă sau dizabilități fizice și/sau intelectuale.

Nu există în prezent și nu pare să se cristalizeze o strategie la nivel național, care să ajute sistemic pe cei care nu “se descurcă” cu tehnologia, astfel încât să deprindă competențe minime, care să le permită să țină și ei pasul cu vremurile, să nu rămână “pe dinafară”. S-au derulat și se derulează diverse inițiative lăudabile ale unor ONG-uri, în diverse parteneriate, dar nu există o abordare care să unească toate aceste proiecte, astfel încât să rezulte o strategie națională coerentă de incluziune digitală, transpusă într-un program cu acțiuni de alfabetizare digitală, strategie ce trebuie susținută de către guvernul României și reglementată la nivel legislativ.

Nivelul redus al competențelor digitale pentru un număr mare de români trebuie să devină o preocupare majoră în următoarea perioadă, la nivel național.

Stăm foarte prost la competențe digitale minime: 72% dintre români NU au nici măcar competențe digitale minime versus 46% media în UE; doar 6% dintre companii oferă formare în domeniul TIC versus 20% media în UE. Toate aceste cifre situează România pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE conform datelor statistice de la Eurostat. Este deja o realitate faptul că, deși la nivel național stăm bine comparativ cu media europeană în ceea ce privește conectivitatea, viteza internetului, numărul de telefoane inteligente, cât și numărul de absolvenți din domeniul IT și de specialiști software, există totuși un decalaj foarte mare față de țările europene, în ceea ce privește numărul celor care au un minim de alfabetizare digitală.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media