”Dreptul de a rămâne” trebuie să fie o realitate și pentru locuitorii muntelui

Organizația Europeană a Regiunilor Montane “Euromontana” solicită Comisiei Europene ca zonele montane să fie recunoscute și integrate în mod explicit în viitoarea Strategie europeană privind „Dreptul de a rămâne” (Right to Stay Strategy), astfel încât, locuitorii acestor teritorii să beneficieze de condiții reale pentru a putea continua să trăiască, să muncească și să își construiască viitorul în comunitățile lor.

În contextul pregătirii noii strategii europene, Euromontana a transmis contribuția sa în cadrul consultării lansate de Comisia Europeană, atrăgând atenția asupra provocărilor specifice cu care se confruntă regiunile montane: declinul demografic, îmbătrânirea populației, plecarea tinerilor, accesul dificil la servicii publice, oportunitățile limitate de ocupare și antreprenoriat, precum și dificultățile privind mobilitatea și conectivitatea.

Conceptul european de „Right to Stay” – Dreptul de a rămâne pornește de la ideea că cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea reală de a trăi și de a-și construi viitorul în locurile de origine, fără a fi constrânși să plece din cauza lipsei locurilor de muncă, a serviciilor publice sau a infrastructurii.

Pentru zonele montane, această abordare este deosebit de importantă. Depopularea nu reprezintă doar o problemă demografică, ci poate conduce la pierderea activităților economice tradiționale, abandonarea terenurilor agricole, reducerea serviciilor și slăbirea coeziunii comunităților locale.

În același timp, comunitățile montane furnizează servicii esențiale pentru întreaga societate, de la gestionarea resurselor naturale și conservarea biodiversității, până la producția alimentară, gestionarea apei, producția de energie și menținerea peisajelor culturale.

Pentru România, viitoarea Strategie europeană privind „Dreptul de a rămâne” este cu atât mai importantă cu cât numeroase comunități montane se confruntă cu depopulare, îmbătrânirea populației și migrația tinerilor, fenomene accentuate de accesul mai dificil la locuri de muncă, servicii medicale și educaționale, transport și alte servicii de bază.

Menținerea populației în aceste teritorii este esențială, nu doar pentru supraviețuirea comunităților locale, ci și pentru continuarea agriculturii montane și a activităților pastorale, gestionarea durabilă a pădurilor și pajiștilor, conservarea biodiversității și a patrimoniului cultural și menținerea unor peisaje montane vii. Abandonarea progresivă a acestor activități, poate avea consecințe economice, sociale și de mediu care depășesc limitele comunităților montane.

Pentru zona montană a României, „dreptul de a rămâne” trebuie să însemne, în primul rând, posibilitatea reală de a alege să rămâi: existența unor locuri de muncă și a unor venituri decente, acces la servicii publice de calitate, infrastructură și conectivitate, oportunități pentru tineri și sprijin pentru inițiativele economice locale.

În acest sens, includerea explicită a teritoriilor montane în viitoarea strategie europeană ar putea contribui la o mai bună adaptare a politicilor și finanțărilor europene, la particularitățile muntelui și la consolidarea coeziunii teritoriale.

”Pentru România, unde zona montană reprezintă o parte importantă a teritoriului național, o asemenea abordare poate deveni un instrument important pentru păstrarea unor comunități montane locuite, active și reziliente.

În acest context, Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală și Montană – RoMontana, membră încă din anul 2000 a rețelei Euromontana, susține necesitatea unei abordări europene diferențiate pentru teritoriile montane și a unor politici care să transforme „dreptul de a rămâne” într-o posibilitate concretă pentru locuitorii muntelui. Viitoarea Strategie europeană privind „Dreptul de a rămâne” reprezintă astfel o oportunitate pentru Uniunea Europeană de a plasa coeziunea teritorială și viitorul comunităților montane în centrul politicilor sale. În calitate de Vicepreședinte al Euromontana susțin necesitatea ca viitoarele politici europene să țină cont mult mai clar de specificul teritoriilor montane și de principiul „mountain proofing”. Coeziunea teritorială înseamnă ca locul în care trăiești, să nu îți limiteze accesul la servicii, oportunități și șansa de a-ți construi un viitor. Iar pentru comunitățile montane, acest principiu trebuie transformat dintr-un obiectiv european într-o realitate ”, a ținut să transmită Adrian Radu Rey, președintele FORUMULUI MONTAN DIN ROMÂNIA.

17% din populația Europei trăiește în zone montane, considerând aceste locuri „acasă”. Cu toate acestea, în zonele montane din întreaga Europă persistă disparități și inegalități severe. Stagnarea sau declinul creșterii economice frânează prosperitatea zonelor montane, în timp ce lipsa investițiilor susținute duce la o productivitate scăzută. A ceastă provocare nu este specifică doar zonelor montane. Potrivit Eurostat, până la 135 de milioane de persoane din întreaga Europă locuiesc în zone care au rămas treptat, în urmă. În acest context, Direcția Generală pentru Politică Regională și Urbană (DG REGIO) a Comisiei Europene pregătește în prezent o strategie privind „dreptul de a rămâne” (Right to Stay Strategy), a cărei lansare este preconizată pentru sfârșitul anului 2026.

Euromontana avertizează că viitoarea Strategie privind dreptul de a rămâne (Right to Stay Strategy) s-ar putea lovi de scepticism la nivel local, dacă nu va depăși stadiul retoricii, angajându-se în schimb la măsuri legislative, mecanisme de finanțare dedicate și coerență a politicilor – inclusiv prin revizuiri urgente ale propunerilor privind bugetul pe termen lung al UE (CFM), astfel încât, să fie integrate principiul parteneriatului, guvernanța pe mai multe niveluri și participarea la nivel local și regional. Statele membre ale UE trebuie să își asume responsabilitatea, iar prioritățile bugetare trebuie realiniate cu ambițiile strategiei.