Executor judecătoresc din VALEA JIULUI și alți trei avocați trimiși în judecată

În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 614/VIII/3 din data de 12 iulie 2024, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților:

RĂDUCANU CECILIA CAMELIA, la data faptelor având calitatea de executor judecătoresc în cadrul B.E.J. Răducanu Cecilia Camelia, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată;
RĂDUCANU BOGDAN, la data faptelor având calitatea de avocat în cadrul Baroului Galați, în prezent având calitatea de executor judecătoresc în cadrul B.E.J. Răducanu Bogdan, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și în stare de libertate, a inculpaților:
N.M.I., avocat în cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
M.D.F., avocat în cadrul Baroului Hunedoara, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată,

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:
În perioada 2016-2020, inculpata Răducanu Camelia Cecilia, în calitate de executor judecătoresc, beneficiind de ajutorul soțului său, inculpatul Răducanu Bogdan, dar și a celorlalți doi avocați menționați anterior, ar fi pus în executare silită un număr de 30 de creanțe, cu încălcarea normelor imperative privind competența teritorială, fără a fi determinat cuantumul acestora, potrivit legii, poprind conturile mai multor bănci, context în care ar fi cauzat unităților bancare respective un prejudiciu total de 7.861.170 lei.
Dosarele de executare respective rezultau din hotărâri judecătorești prin care au fost anulate anumite clauze considerate abuzive din contractele de acordare a unor credite bancare, nefiind stabilite sume concrete, ci doar elemente de determinare a acestora.  Executorul judecătoresc ar fi procedat la executarea silită a unor sume de bani nejustificate, indicate doar de către creditorii sau cesionarii de creanțe, fără a calcula valoarea creanțelor potrivit procedurilor legale, respectiv personal sau prin expertiză contabilă, în acest mod executând silit creanțe într-un cuantum de zeci sau sute de ori mai mare decât valoarea reală (de exemplu, într-un dosar de executare silită, a executat o creanță de aproximativ 147 de ori mai mare decât cea reală).
Totodată, în anumite situații, executorul judecătoresc ar fi format două dosare de executare silită pentru același titlu executoriu, ar fi poprit de mai multe ori conturile băncilor debitoare, fără a restitui sumele executate în plus, existând situații în care a încasat în contul de consemnațiuni de patru ori debitul sau, în alte situații, ar fi executat debite inexistente, care nu fuseseră stabilite prin titlurile executorii.
O parte din aceste sume de bani erau retrase în numerar de complici din contul de consemnare al biroului executorului judecătoresc, pe baza recipiselor de consemnare, iar alte sume erau retrase de inculpată, fără a exista o justificare.

Patru societăți bancare și două instituții financiare nebancare s-au constituit părți civile în cauză cu suma totală de 7.861.170 lei.

În cauză, procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpați și asupra conturilor deschise la unitățile bancare, prin indisponibilizarea sumelor prezente, precum și a sumelor viitoare care vor credita aceste conturi.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Alba Iulia, cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asiguratorii dispuse în cauză.  Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media