Islandezele în stradă pentru drepturi egale cu bărbații

Chiar și în Islanda, țara considerată de mulți specialiști ca lider în egalitatea în drepturi între femei și bărbați, problema modului în care plata diferențiată pentru aceleași servicii se realizează încă persistă.

Islandezele aflate în prezent în câmpul muncii sunt plătite cu 14 până la 18% mai puțin decât bărbații – o discrepanță pe care uniunile și organizațiile care militează pentru drepturile femeilor o traduc astfel: femeile lucrează practic pe gratis după ora 2:38 după-amiază.

La începutul acestei săptămâni la protestul pentru dreptul egal de plată au luat parte mii de femei care au decis să lucreze echivalent cu timpul pentru care sunt plătite în realitate, astfel că la ora 14:38 fix au decis să-și încheie activitatea și au ieșit în stradă.

”Islanda este locul cel mai prielnic în care să fi femeie”, preciza în 1980 Vigdis Finnbogadottir, prima femeie din lume aleasă în poziția de șef de stat. Lucrurile nu au fost dintotdeauna atât de clare în ceea ce privește statutul femeilor. La 24 Octombrie 1975 aproape 90% din femeile din Islanda au intrat în grevă refuzând să mai meargă la lucru, să mai gătească și chiar să aibă grijă de proprii copii – și asta pentru că în acea perioadă numai 9 femei dețineau o poziție în parlamentul islandez.

Cinci ani mai târziu era aleasă prima femeie președinte din lume. În 1999 mai mult de o treime din membrii parlamentului erau femei. În 2000, guvernul islandez a creat o lege-simbol a dreptului parental al femeilor de a se întoarce la muncă pe aceeași poziție, lucrând același număr de ore după ce au devenit mame. Astăzi 90% din tații islandezi beneficiează de concediu de paternitate – ceea ce statistic vorbind a dovedit că bărbații au început să se implice din ce în ce mai mult în treburile gospodărești și creșterea copiilor.

Cu toate acestea decalajul salarial este greu de estompat, iar  în ritmul în care merg lucrurile în prezent i-ar trebui Islandei 52 de ani ca să ajungă la drepturi egale de plată între bărbați și femei, apreciază Gylfi Arnbjörnsson, președintele Confederației Islandeze a Muncii. “Este inacceptabil să spunem că avem nevoie de 50 de ani pentru a corecta această problemă. Asta e o viață de om.”

Întregul articol disponibil aici The Guardian și aici The Independent.

Oana Stiff

Oana Stiff

Distribuie acest articol Oficial Media