Fondul de solidaritate al UE trebuie utilizat mai eficient

Eurodeputatul Maria Grapini a adresat, alături de mai mulți colegi din PE, o întrebare cu solicitare de răspuns scris Comisiei Europene, pe tema păstrării obiectivelor pe termen lung ale politicii de coeziune.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, răspunde!

În calitatea sa de vicepreședintă a Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor, europarlamentarul Maria Grapini a semnat, alături de mai mulți colegi din PE, o întrebare cu solicitare de răspuns scris, pe care au adresat-o Comisiei Europene, pe tema păstrării obiectivelor pe termen lung ale politicii de coeziune.

Potrivit semnatarilor acesteia, demersul este necesar pentru a evidenția importanța menținerii scopului principal al politicii de coeziune, ca instrument de investiții pe termen lung, axat pe reducerea disparităților regionale, în cadrul Uniunii Europene.

În primul rând, au precizat Maria Grapini și colegii săi, trebuie să arătăm sprijin și solidaritate cu cetățenii și regiunile afectate de efectele îngrozitoare ale dezastrelor naturale și să oferim un răspuns european la evenimentele devastatoare recente, inclusiv inundațiile din Spania, incendiile din Portugalia și inundațiile din Europa Centrală și de Est. De asemenea, în opinia acestora, urgența de a răspunde la aceste dezastre naturale a fost sporită de dosarul RESTORE – Sprijin Regional de Urgență pentru Reconstrucție de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1058 și a Regulamentului (UE) 2021/1057. Cu toate acestea, deși această abordare demonstrează solidaritate imediată, au completat semnatarii întrebării, acesata nu reprezintă o cale de urmat durabilă și trebuie reconsiderată pentru a aborda viitoarele dezastre naturale.

“În timp ce flexibilitatea și solidaritatea demonstrate prin utilizarea fondurilor de coeziune pentru a răspunde la pandemia de COVID-19 și războiul Rusiei în Ucraina au fost lăudabile, sfera acestor fonduri este acum extinsă pentru a include reconstrucția în urma dezastrelor naturale. Această schimbare,  se abate de la intenția fundamentală a politicii de coeziune, care este concepută pentru a aborda inegalitățile structurale și a favoriza dezvoltarea durabilă în timp, și nu pentru a acționa ca un instrument de răspuns rapid!”, au avertizat Maria Grapini și colegii săi din PE.

În context, semnatarii au solicitat utilizarea mai eficientă a Fondului de solidaritate al UE.

În plus, au mai spus aceștia, că  ”este necesară dezvoltarea unui nou instrument de criză, care să depășească dezastrele legate de climă, pentru a acoperi o gamă mai largă de urgențe, permițând un răspuns rapid și cuprinzător la crizele viitoare”.

În răspunsul său, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a menționat că, în ultimii ani, politica de coeziune, împreună cu alte instrumente ale UE, a reușit să mobilizeze rapid resurse în timpul crizelor recente (pandemia, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și crizele migratorii și energetice asociate), în vederea atenuării impactului lor socio-economic. Procedând astfel, a adăugat Fitto, politica de coeziune s-a dovedit, din nou, a fi o piatră de temelie a solidarității și rezilienței europene.

“Aceste crize au demonstrat nevoia de flexibilitate în politică. Având în vedere acest lucru, propunerea Regional Emergency Support to Reconstruction – RESTORE a intrat în vigoare la 24 decembrie 2024. Sunt recunoscător Parlamentului European pentru sprijinul puternic,care a făcut posibilă ajungerea la un acord, într-un interval de timp atât de scurt. Permiteți-mi să subliniez că, în timp ce RESTORE oferă statelor membre și regiunilor afectate de dezastre naturale flexibilitate, limita de reprogramare a pachetului național al statului membru păstrează obiectivele pe termen lung ale politicii de coeziune!”, se mai arată în răspunsul adresat de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Mariei Grapini și colegilor săi.

Potrivit oficialului european, este necesară identificarea unui echilibru potrivit între asigurarea unei mai mari adaptări a politicilor și păstrarea, pe termen lung, a naturii politicii de coeziune, aceea de stimulare a creșterii și axarea pe investiții, abordând, în același timp, provocările mari ale vremurilor noastre.

În această perspectivă, a mai spus Raffaele Fitto, Comisia Europeană intenționează să profite de oportunitatea viitoarei revizuiri, la jumătatea perioadei, a programelor de coeziune, pentru a se asigura că finanțarea este absorbită mai rapid, pentru a face următorul pas în adaptarea politicii la nevoile emergente și pentru a realinia prioritățile programului.

“După cum se indică în Comunicarea „Drumul către următorul cadru financiar multianual”, o politică consolidată de coeziune și creștere, cu regiunile în centrul său, trebuie concepută și pusă în aplicare în parteneriat cu autoritățile naționale, regionale și locale. După cum am subliniat în toate discuțiile mele, punctul de vedere al Parlamentului European este crucial.

Obiectivul nostru comun este clar: să consolidăm politica de coeziune, astfel încât să rămână un pilon al solidarității europene și să continue să ofere beneficii tangibile pentru toți europenii!”, a conchis, în răspunsul său, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.