În perioada 2-3 septembrie, 2023, în localitatea Ivești, județul Galați, a fost sărbătorită Ziua Limbii Române

Evenimentul a cuprins următoarele activități: o slujbă de pomenire la statuia poetului Ștefan Petică, alocuțiuni la Casa Memorială “Hortensia Papadat Bengescu”, un spectacol de muzică și poezie în primărie și la „ OAZA LUI NĂSTĂSACHE”  iar la final a avut loc decernarea diplomelor de excelență .

Ziua Limbii Române a fost aleasă în onoarea marelui poet Mihai Eminescu, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai literaturii române și un promotor al limbii române ca limbă literară modernă.

La manifestarea coordonată de Tudosia Lazăr și Olimpia Savu, cu sprijinul  primarului  Maricel Gheoca, au venit oameni de cultură din toată țara, cât și tineri reprezentanți ai RADIO PRO DIASPORA

 Ștefan Petică intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste în literatură (franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, de unde a efectuat traduceri), filozofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente şi incisive. A efectuat documentare specializată, achiziţionând cărţi şi publicaţii de la diverse edituri de marcă din România, Italia, Franţa, Anglia şi Germania.
Şi-a asigurat singur existenţa, practicând cu succes jurnalistica politică şi literară, îndeplinind – între anii 1898-1904 – funcţiile de ziarist acreditat la „Capitala” (1888), prim redactor la „L’Echo de Roumanie. Journal Conservateur” (1902), secretar de redacţie la „Literatorul” (1899) al lui Al. Macedonski, redactor la „România Jună” (1900) şi „Economia naţională”.
Desfăşoară o intensă activitate publicistică la revistele: „Lumea nouă” (între 1896-1898), cultivând o amiciţie trainică cu poeţii George Tutoveanu şi Ilarie Chendi, cu viitorul prozator Jean Bart, cu militanţii socialişti – profesorul Ioan Nădejde şi gălăţeanul I. C. Atanasiu (plecat apoi la liberali), a sprijinit activ revendicările ţăranilor şi înfiinţarea cluburilor socialiste la sate. Din 1900, se retrage definitiv, în urma presiunilor autorităţii politice, dar a activat în cadrul Ligii pentru unitatea culturală a românilor.
În anii 1902-1904 a fost student la Facultatea de Filologie, în timpul decanatului eminentului profesor Ioan Bogdan.
Bun cunoscător al operei unor iluştri literaţi germani (R. Wagner, Stephen Georg, Hugo von Hoffmanstall, Maeterlinck), francezi (Alfred Vallette, St. Mallarmé), englezi (Moore, Lord Tennesyn), ruşi (Turgheniev, Lev Tolstoi, Puşkin, Lermontov) şi maghiari (Al. Petöfi), din care a efectuat traduceri.
A utilizat pseudonimele literare Ywann şi Erics. Considerat ca un intelectual precoce, un selfmademan, care promitea o operă literară de substanţă, deschizător de drum în literatura simbolistă, îndeosebi după apariţia volumului de poeme „Fecioara în alb” (Bucureşti, 1902), fiind „primul poet simbolist autentic, teoreticianul profund şi subtil al noului curent literar, <Simbolismul românesc>, fenomen component şi sincron cu cel european, avangardist şi care precede pe confraţii literari, Al. Macedonski, şi urmat de Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia, N. Davidescu şi gălăţenii Alfred Moşoiu şi Eugeniu Ştefănescu-Est.
Articolele literare, de sociologie, economie, estetică, filozofie, istorie, artă, substanţiale şi sintetice: din „Noul curent literar” (în „Literatorul”, 1899), „Poezia nouă” şi „Transformarea liricii”(în „România jună”, 1900), îl situează pe cântăreţul şi cavalerul „Fecioarei în alb”, comilitonul „Solilor păcii” şi doritorul parfumului „Trandafirilor înfloriţi”, să fie, după maestrul Al. Macedonski, cel de-al doilea teoretician al simbolismului românesc, întruchipând intelectualul analitic, cu viziune integratoare, multidomenială, în calitate de poet, prozator, dramaturg, sociolog, economist, ziarist.

Slujba de pomenire si de comemorare a scriitoarei Hortensia Papadat Bengescu, la Casa Memorială, din comuna Ivesti, judetul Galati,  a fost  oficiată de către pr. Croitoru Ion si pr. Vasile Ionel.

Muzeografele  Tulus Maria Magdalena si Rarinca Lenuța le-au povestit invitaților despre  locația în care,  Hortensia Papadat Bengescu s-a născut la Iveşti,  în casa care acum îi poartă numele, şi a locuit cu familia sa primii doi ani şi jumătate de viaţă, după care,  familia se mută odată cu noua garnizoană militară a tatalui, D. Bengescu, la Tecuci.

” Vreau să mulțumesc tuturor celor care au avut dorința, care au putut să o facă și care din respect pentru actul de cultură au participat la evenimentul organizat sâmbătă în cinstea ZILEI LIMBII ROMÂNE! O sărbătoare a sufletului și a spiritului românesc, menită să perpetueze valorile culturii române și să stea pe „metereze” întru apărarea și consolidarea sa. Pe toți, în numele ASOCIAȚIEI CULTURALE „ȘTEFAN PETICĂ- fiul satului BUCEȘTI”, îi asigur de toată prețuirea mea, le sunt recunoscătoare pentru efortul făcut și le doresc ca muza creației literare să nu-i părăsească niciodată!

Mulțumesc doamnei SIBIANA MIRELA ANTOCHE care l-a „însărcinat” pe soțul dânsei cu onorabila sarcină de a filma evenimentul. Mulțumiri și recunoștință. într-o altă postare vă voi prezenta și dovezile care în mod incontestabil susțin reușita evenimentului! La mulți ani ZILEI LIMBII ROMÂNE! și tuturor celor care o slujesc!„ a ținut să transmită președinta  asociație culturale „ȘTEFAN PETICĂ -FIUL SATULUI BUCEȘTI”, Tudosia Lazăr, cea care cunoaște Valea Jiului și viața minerilor, autoare a mai multor volume, unele dedicate lor.

Și-au  mai adus contribuția la bunul mers al evenimentului  vicepreședintele Olimpia Sava, membru fondator SEBASTIAN GOLOMOZ, secretar Valter Manofu, președinții de onoare: Alexandru Florin Tene, președintele L.S.R , Mariana VÂRTOSU președinta Ligii Scriitorilor filiala Vrancea și Nicoleta Călina PRESURĂ conferențiar, descendenta familiei poetului Ștefan Petică.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media