Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

În ultimii 10 ani se observa o creștere a numărului de infarcte miocardice acute (IMA) si de AVC la persoanele cu vârste sub 50 de ani

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC) urmărește îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin implementarea unui plan de reformă sistemică a gestionării bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare la nivel național, în concordanță cu Strategia Națională de Sănătate 2023-2027.

SNBCC vizează definirea și implementarea politicilor de sănătate bazate sau fundamentate pe dovezi, ce dirijează utilizarea resurselor în sănătate, dar și prioritizarea patologilor cu povară importantă în cadrul sistemului de sănătate din România, prin abordarea unor teme esențiale în plan național: “care este realitatea epidemiologică și socială a acestor boli la nivel național?”, “care sunt intervențiile cele mai sigure, eficiente, eficace și cost-eficace pentru reducerea acestei poveri?”, “ce instrumente clinice sunt necesare profesioniștilor din sistemul de sănătate pentru a îmbunătăți calitatea actului medical?” sau “ce măsuri sau politici publice sunt necesare pentru a îmbunătăți nivelul de sănătate a populației?”.

 

 

Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) sunt principalele cauze de mortalitate și morbiditate la nivelul României. Conform celor mai recente raportări OECD, România ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană.

La nivel național, boala cardiacă ischemică reprezintă prima cauză de deces,  evitabil prin prevenție.

Cele mai multe decese prevenibile de cauză cardiovasculară sunt înregistrate în județele din centrul, nord-vestul și vestul țării,  iar cele mai puține decese prevenibile de cauză cardiovasculară sunt întâlnite în localitățile din județele din nord-estul țării.

Potrivit raportului INS mortalitatea prin boli ale aparatului circulator are un trend ușor ascendent în intervalul 2011‐2020, crescând în 2020 față de 2011 cu 59,9‰00 (11242 decese), de la 675,3‰00 (151538 decese) în 2011 la 735,2‰00 (162780 decese) în 2020 (cea mai mare rată în intervalul studiat).

Accesul pacientului la prevenția cardiovasculară și cerebrovasculară poate fi influențat de diverse bariere și facilitatori.

Iată câteva dintre barierele și facilitatorii cheie care pot afecta accesul pacientului la prevenția BCC:

Resurse financiare:

Lipsa unei asigurări medicale care să acopere costurile serviciilor de sănătate, de tipul prevenției BCC;

Costuri crescute suportate de pacient, care îl pot descuraja să apeleze la consultații de prevenție cardiovasculară / cerebrovasculară.

Bariere geografice:

Acces limitat la cabinete / centre medicale / spitale, în special în zonele rurale;

Parcursul unor distanțe crescute pentru controale de rutină, care pot descuraja unii pacienți să se mai prezinte la medic.

Educație medicală deficitară:

Educația medicală deficitară poate determina o slabă înțelegere a programelor de prevenție în BCC şi implicit a importanței accesului către specialiști;

Mulți pacienți nu îşi conștientizează propriul risc cardiovascular neglijând consultația la medicul specialist.

Bariere de ordin cultural: diverse obiceiuri culturale care pot influența decizia pacientului de a se prezenta la medic.

Frica și stigmatul asociat BCC:

Stigmatul asociat unor factori de risc, precum obezitatea sau fumatul, pot descuraja pacientul de a se prezenta la o consultație de prevenție cardiovasculară / cerebrovasculară;

Frica de anumite proceduri diagnostice poate influența decizia pacientului de a se prezenta la medic.

Bariere legate de sistemul de sănătate:

Medicina primară nu este suficient promovată pentru intervențiile preventive;

Inexistența unei disponibilități imediate pentru o consultație poate duce la amânarea pe termen nedefinit a prezentării la medic.

Prevenția nu e percepută ca o activitate prioritară în politicile de sănătate, din cauza beneficiilor care, de obicei,  se înregistrează pe termen mediu și lung, în comparație cu tratamentul acut al BCC. 

                                România avea în 2022 doar 2440  cardiologi si 1285 de neurologi

În ceea ce privește medicii neurologi, distribuția este de asemenea inegală, primele 12 județe din România (București, Cluj, Timiș, Iași, Dolj, Constanța, Brașov, Mureș. Bihor, Sibiu, Gorj, Bacău) cumulând 69% din totalul medicilor neurologi, restul de 30 de județe având 31% dintre aceștia.

Raportat la numărul de locuitori, în România, în anul 2022, media națională era de 1 neurolog la 30718 locuitori. Distribuția inegală teritorială se reflectă și în raportarea per capita.

În România, recuperarea cardiovasculară nu este reglementată legal.

Recuperarea medicală reglementată prin  ordinul 1221/2010, completată prin Ordinul nr. 361/2013 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.222/2010 privind aprobarea ghidului de practică medicală pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, prezintă modul de organizare a activități specialității, însă nu cuprinde informații specifice despre recuperarea cardiovasculară și despre modul în care aceasta trebuie desfășurată.

În Romania, prevenția secundară a bolilor cardiovasculare este condusă și realizată de cardiologi și de asemenea, antrenamentul fizic al bolnavilor cardiovasculari este o activitate indicată de cardiologi și desfășurată în centre specializate de cardiologie ambulatorie sau spitale (secțiile de Recuperare Cardio-Pulmonară din Iași, Timișoara, Târgu Mureș, Cluj și Spitalul de Boli Cardiovasculare Covasna).

În prezent, recuperarea cardiovasculară se realizează în sistemul public decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate în șase  centre regionale de cardiologie din București, Iași, Cluj, Târgu Mureș, Timișoara și Covasna.

În ultimii ani au apărut și unități private ce desfășoară programe de recuperare, cu spitalizare sau ambulatorii, însă nu există la momentul actual o statistică clară cu privire la numărul acestora, numărul de pacienți care au desfășurat recuperare cardiacă, tipul programelor desfășurate și durata acestora.

 

 

 

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share
">