Întărirea rezilienței și a competitivității UE este cu atât mai necesară și relevantă, inclusiv pentru atingerea obiectivelor strategice comune în relația cu SUA

Cei 27 de lideri europeni,  reuniţi la un summit la Budapesta, au lansat vineri un vast plan de reforme inspirat de către Mario Draghi, în vederea unei relansări a economiei europene, ameninţată de un război comercial cu Statele Unite ale lui Donald Trump.

Liderii UE au recunoscut vineri ”urgenţa unei acţiuni decisive” într-o ”Declaraţie” care reia principalele piste subliniate de către Mario Draghi, şi anume aprofundarea pieţei unice, Uniunea Pieţelor de Capitaluri, implementarea unei politici comerciale care să apere interesele europene, simplificarea reglementărilor, între altele.

În cadrul discuțiilor, Președintele României, Klaus Iohannis, a punctat rolul semnificativ al competitivității în cadrul acțiunilor viitoare ale UE, în noul ciclu legislativ, în condițiile în care Uniunea dorește să se profileze ca un lider global în noul context geopolitic marcat de provocări din ce în ce mai complexe. Președintele României a făcut referire și la importanța unei viziuni cuprinzătoare în definirea direcțiilor prioritare de consolidare a competitivității, cu luarea în considerare a rolului acțiunii europene în toate domeniile: creștere economică și investiții, industrie, conectivitate (în toate componentele acesteia – energie, transport, digital), apărare, educație sau combaterea schimbărilor climatice.

Președintele Klaus Iohannis a atras atenția asupra importanței unei abordări echilibrate, prin stabilirea de ținte și termene fezabile, cu luarea în considerare a specificităților tuturor statelor membre.

Președintele României a evidențiat, totodată, că politica de coeziune reprezintă una dintre politicile europene de succes, cu rezultate concrete și, în același timp, unul dintre factorii cheie ai competitivității. În acest sens, a insistat că politica de coeziune și convergența trebuie să rămână liniile directoare care să ghideze acțiunile viitoare de consolidare a competitivității Uniunii.

Președintele Klaus Iohannis a punctat, în egală măsură, necesitatea dezvoltării pe deplin a potențialului Pieței Unice, ca motor al coeziunii și al competitivității europene. A susținut, de asemenea, importanța eliminării tuturor barierelor din Piața Unică și asigurarea deplină a libertății de circulație pe toate componentele sale, pentru a obține o Piață Unică complet funcțională.

Președintele României a pledat, în același timp, pentru consolidarea conectivității, inclusiv a interconectivității cu statele vecine UE, ca prioritate strategică a Uniunii.

Președintele Klaus Iohannis a salutat accentul pus pe revitalizarea și modernizarea industriei europene, subliniind în context că va fi importantă susținerea eforturilor de creștere a competitivității industriilor mari consumatoare de energie și asigurarea unor condiții favorabile pentru o dezvoltare unitară și echilibrată a capacităților de producție în cadrul UE. A evidențiat, totodată, necesitatea de consolidare a bazei industriale de apărare într-o manieră incluzivă, care să țină cont de rolul statelor membre plasate în vecinătatea războiului din Ucraina, precum țara noastră.

În ceea ce privește energia, Președintele României a reliefat disparitățile regionale înregistrate de prețurile la energie. A arătat că aceasta rămâne o provocare importantă care necesită atenție pentru a asigura o tranziție verde echitabilă, iar un sistem energetic stabil, integrat și rezilient este esențial pentru creșterea competitivității globale a Uniunii.

În acest sens, Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținere pentru obiectivul creării unei veritabile Uniuni Energetice care să asigure accesul la energie la prețuri accesibile, sigure și curate pentru toți cetățenii și întreprinderile din UE, precum și o conectivitate sporită.

În context, Președintele României a punctat beneficiile pe care le poate aduce includerea unor țări partenere precum Ucraina și Republica Moldova în proiectele de interconexiune frontalieră, nu numai din perspectiva securității, dar și din cea a competitivității UE și a vecinătății sale.

În ceea ce privește aspectele de finanțare a acțiunilor de creștere a competitivității, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru un mix de surse publice și private, acesta fiind în continuare principalul motor al competitivității europene.

Președintele României a evidențiat faptul că atingerea obiectivelor de creștere a competitivității și a dublei tranziții va depinde de capacitatea Uniunii de a asigura coerența acestora cu politica socială și de a oferi beneficii tangibile și bunăstare cetățenilor europeni. În acest sens, a pledat pentru politici de sprijin bine concepute pentru a asigura că tranziția energetică și digitală este justă și incluzivă și nu va duce la creșterea decalajelor sociale.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că sectorul agroalimentar reprezintă o parte integrantă a creșterii competitivității generale a UE, subliniind că poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente trebuie să rămână o prioritate.

Discuțiile în cadrul reuniunii de la Budapesta au vizat și rezultatul alegerilor din SUA, liderii europeni salutând rezultatele alegerilor și subliniind importanța Parteneriatului Strategic dintre UE și Statele Unite, care este vital pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor de pe ambele continente și dincolo de acestea. Liderii au mai arătat că, în actualul context, întărirea rezilienței și a competitivității UE este cu atât mai necesară și relevantă, inclusiv pentru atingerea obiectivelor strategice comune în relația cu SUA. 

Von der Leyen a mai spus că partenerii din G7 vor beneficia de o “distribuire echitabilă” a banilor cu care fiecare va contribui la împrumutul pentru Ucraina, astfel încât UE va contribui cu 20 de miliarde de euro, SUA, conform deciziei actualei administraţii, cu 20 de miliarde de dolari, iar Regatul Unit, Canada şi Japonia, cu restul, până la 50 de miliarde de dolari.

În completarea argumentelor Ursulei von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a adăugat că nu trebuie să se arate “slăbiciune” faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

“Sunt absolut convins că, dacă am transmite Kremlinului mesajul că suntem slabi şi dacă nu înţelegem că a întări Ucraina înseamnă a ne întări pe noi înşine, am transmite în acelaşi timp un mesaj greşit altor regimuri din lume care ar fi tentate să încalce ordinea internaţională”, a subliniat Michel.

Preşedintele Consiliului European, care îşi va încheia mandatul la 1 decembrie, consideră că UE dispune de “argumente puternice” pentru a “lua măsurile necesare” în următoarele săptămâni şi luni pentru “o pace justă în Ucraina, bazată pe principiile Cartei ONU”.

                                                                                       DECLARAȚIA DE LA BUDAPESTA

Confruntați cu noile realități geopolitice și cu provocări economice și demografice, noi, liderii Uniunii Europene, suntem hotărâți să ne asigurăm prosperitatea economică comună, să ne stimulăm competitivitatea, transformând UE în primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume și asigurându-i suveranitatea, securitatea, reziliența și influența la nivel mondial. Pe baza lucrărilor inițiate la Versailles și continuate la Granada, la Bruxelles, precum și în cadrul Agendei strategice, vom face Uniunea mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai durabilă, bazându-ne pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența, precum și condiții de concurență echitabile atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel mondial.

Salutăm rapoartele „Much more than a market” (Mult mai mult decât o piață) al lui Enrico Letta și „The future of European competitiveness” (Viitorul competitivității europene) al lui Mario Draghi, care identifică provocările critice și formulează recomandări orientate spre viitor. Ele oferă o bază solidă, pe care ne vom continua cu ambiție lucrările. Semnalul de alarmă tras de aceste rapoarte ne mobilizează. Este imperios necesar să eliminăm urgent decalajul în materie de inovare și productivitate, atât față de concurenții noștri de la nivel mondial, cât și în interiorul UE. Vom acționa în mod unit și solidar, în beneficiul tuturor cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre ale UE.

Pentru a ne stimula competitivitatea, trebuie valorificate toate instrumentele și politicile într-un mod cuprinzător și coerent, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre. Menținerea statu-quoului nu mai este o opțiune.

Astăzi, subliniem nevoia urgentă de acțiuni decisive pentru a răspunde acestor provocări și solicităm eforturi colective și hotărâte cu privire la următorii factori determinanți ai competitivității, plecând de la concluziile Consiliului European din aprilie 2024:

1. Intensificarea eforturilor noastre de a asigura o piață unică pe deplin funcțională și de a debloca întregul său potențial ca factor-cheie pentru inovare, investiții, convergență, creștere, conectivitate și reziliență economică. În acest scop, invităm Comisia să prezinte, până în iunie 2025, o strategie orizontală nouă și cuprinzătoare privind aprofundarea pieței unice, inclusiv o foaie de parcurs cu termene și etape clare.
2. Luarea de măsuri decisive în direcția realizării unei uniuni a economiilor și investițiilor până în 2026 și înregistrarea urgentă de progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital. Acest lucru va crea piețe europene de capital cu adevărat integrate care sunt accesibile tuturor cetățenilor și întreprinderilor, în special IMM-urilor și start-up-urilor. Acest lucru ar trebui să permită întreprinderilor noastre inovatoare să se extindă. În plus, creșterea investițiilor de capital ar contribui la asigurarea competitivității UE în domeniul tehnologiilor critice. Sunt necesare progrese suplimentare și pentru finalizarea uniunii bancare.
3. Asigurarea reînnoirii industriale și a decarbonizării, precum și crearea condițiilor ca UE să rămână o putere industrială și tehnologică. În acest scop, vom elabora o politică industrială europeană pentru a asigura dezvoltarea tehnologiilor-cheie ale viitorului, acordând în același timp o atenție deosebită industriilor tradiționale aflate în tranziție. Invităm Comisia să prezinte cu prioritate o strategie industrială cuprinzătoare care să vizeze industrii competitive și locuri de muncă de calitate.
4. Lansarea unei revoluții a simplificării, care să asigure un cadru de reglementare clar, simplu și inteligent pentru întreprinderi și care să reducă drastic obstacolele administrative, de reglementare și de raportare, în special pentru IMM-uri. Trebuie să adoptăm o mentalitate constructivă bazată pe încredere, care să permită întreprinderilor să prospere fără o reglementare excesivă. Printre obiectivele-cheie care trebuie puse în aplicare de Comisie fără întârziere se numără prezentarea unor propuneri concrete privind reducerea cerințelor de raportare cu cel puțin 25 % în prima jumătate a anului 2025 și includerea în propunerile sale a unor evaluări ale impactului birocrației asupra competitivității.
5. Îmbunătățirea gradului de pregătire și a capabilităților noastre în materie de apărare, în special prin consolidarea corespunzătoare a bazei noastre tehnologice și industriale de apărare[1]. În acest sens, Înaltul Reprezentant și Comisia vor prezenta fără întârziere opțiuni elaborate de finanțare publică și privată. De asemenea, vom valorifica potențialul industriei spațiale.
6. Plasarea Europei în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial, în special în domeniul tehnologiilor disruptive, și îndeplinirea obiectivului de atingere a țintei de 3 % din PIB cheltuieli pentru C&D până în 2030. Suntem pregătiți să lucrăm la propunerea lui Enrico Letta privind o „a cincea libertate” pentru a consolida cercetarea, inovarea și educația în cadrul pieței unice.
7. Urmărirea dublului obiectiv de suveranitate energetică strategică și de neutralitate climatică până în 2050. În acest scop, vom construi o uniune energetică veritabilă, caracterizată în mod prioritar de o piață a energiei pe deplin integrată și interconectată, prin decarbonizarea mixului nostru energetic și prin aprovizionarea cu energie curată și la prețuri accesibile pentru toți cetățenii și întreprinderile noastre. Se vor lua măsuri urgente pentru a remedia situația generată de prețurile ridicate și volatile ale energiei electrice în Europa și cauzele acestora.
8. Construirea unei economii mai circulare și mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și dezvoltarea unei piețe integrate pentru materiile secundare, în special pentru materiile prime critice. În acest scop, invităm Comisia să prezinte actul legislativ privind economia circulară.
9. Consolidarea capacităților tehnologice ale UE, accelerarea transformării digitale în toate industriile, valorificarea oportunităților oferite de economia datelor, asigurând în același timp confidențialitatea și securitatea, precum și încurajarea dezvoltării de tehnologii inovatoare. Invităm Comisia să prezinte propuneri în acest sens până în iunie 2025.
10. Valorificarea talentelor Europei și investiții în competențe pentru a încuraja crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în întreaga Uniune. Vom urmări să consolidăm dialogul social, să susținem egalitatea de șanse și să reducem inegalitățile în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale.
11. Urmărirea unei politici comerciale ambițioase, solide, deschise și durabile, cu OMC în centrul său, care să apere și să promoveze interesele, diversificarea economică și reziliența UE. Ne vom consolida securitatea economică, susținând în același timp o economie deschisă și construind parteneriate internaționale.
12. Construirea unui sector agricol competitiv, durabil și rezilient, asigurarea unui cadru stabil și previzibil pentru fermieri, consolidarea poziției acestora în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și asigurarea unei concurențe loiale la nivel mondial și pe piața internă.

                                                                                         Finanțare adecvată pentru viitor

Provocările cu care ne confruntăm în materie de competitivitate vor necesita investiții semnificative care să mobilizeze atât finanțare publică, cât și finanțare privată. Ne angajăm să explorăm și să valorificăm toate instrumentele și mijloacele corespunzătoare obiectivelor noastre: cadrul financiar multianual ca mijloc esențial de realizare a priorităților noastre strategice; uniunea piețelor de capital, pentru mobilizarea finanțării private și implicarea sporită a Băncii Europene de Investiții. Vom analiza posibilitatea de a dezvolta noi instrumente. Vom continua să depunem eforturi în vederea introducerii de noi resurse proprii.

Necesitatea unui răspuns unitar nu a fost niciodată mai presantă. Facem apel la toate instituțiile UE, statele membre și părțile interesate să pună în aplicare de urgență acest nou pact pentru competitivitatea europeană și să se asigure că produce rezultate. Vom continua să oferim orientări strategice suplimentare și vom examina periodic progresele înregistrate în cursul anului următor.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media