La 29 martie 2004 România a aderat oficial la NATO

România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru șapte  state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie. 

În perioada 2-4 aprilie 2008 România a găzduit SUMMITUL NATO la București  care a fost cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda). Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul General al ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE, directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).

 Obiective România în cadrul NATO

Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE, reprezintă dimensiuni fundamentele ale politicii externe ale României. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația transatlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO. În acest sens, România are în vedere consolidarea profilului țării noastre, de aliat responsabil și de încredere, în cadrul NATO,  prin participarea activă la dezvoltarea politicilor NATO, precum și prin contribuții la misiunile și  operațiunile Alianței. Întreaga noastră participare la activitatea Alianței urmărește asigurarea securității și apărării României și a regiunii din care facem parte, precum și întărirea NATO ca alianță de apărare colectivăParticiparea la măsurile de consolidare a prezenței aliate avansate pe flancul estic. Începând cu 2014, ca răspuns la schimbările majore produse în mediul de securitate şi deteriorarea situaţiei din vecinătatea imediată a Alianţei, NATO a început un proces amplu de adaptare a posturii sale defensive, În cadrul acestor măsuri, a fost înființată o prezenţă înaintată a NATO pe flancul estic, cu caracter adaptat pentru regiunea Mării Negre (tailored Forward Presence – tFP). România a avut un rol esențial în dezvoltarea acestei prezențe, oferind forțe și structuri de comandament proprii care au devenit structuri multinaționale NATO, dedicate apărării țării noastre și a regiunii de sud-est a flancului estic. Aceste structuri creează cadrul prin care aliații pot contribui la eforturile de apărare ale țării noastre, prin trimiterea de forțe și ofițeri în structurile de comandament. Prezența înaintată adaptată include: Brigada Multinațională de la Craiova ca parte centrală a acestei prezențe, precum și măsuri de creștere a prezenţei aeriene şi maritime aliate în regiune. Alături de forțele române, la Brigada Multinațională participă și o unitate militară din Polonia, iar alți aliați au afiliat forțe. Măsurile aeriene și militare se concretizează prin vizite și participări la exerciții ale navelor alíate și Grupărilor navale permanente ale NATO. A fost creată și o funcţie de coordonare a activităţilor maritime ale NATO în Marea Neagră, cu rolul de a coordona prezența navelor alíate și NATO în zona. De asemenea, au fost intensificate activitățile de poliție aeriană în regiunea Mării Negre, la care participă aliații NATO prin rotație. În scopul susținerii măsurilor NATO de apărare a României și a regiunii de sud-est a teritoriului aliat, pe teritoriul țării noastre au fost create, în 2014, două comandamente multinaţionale, ca parte a Structurii de Forţe ale NATO – Comandamentul Multinaţional de Divizie pentru sud-est (HQ MND SE) şi Unitatea de Integrare a Forţelor Aliate (NFIU).  Ambele sunt situate în Bucureşti și au rolul de a sprijini derularea eventualelor misiuni în regiunea noastră. De asemenea, în 2020 a fost înființat la Sibiu Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE), tot ca parte a structurii de forțe a NATO, menit să întărească arhitectura de securitate din regiune.

Cele patru structuri ale NATO din țara noastră reprezintă contribuţia României la consolidarea unei posturi de descurajare şi apărare credibile a Alianţei Nord-Atlantice pe flancul estic și în Regiunea Mării Negre.

România participă la măsurile de consolidare a prezenței aliate avansate în Polonia, activând în cadrul grupului de luptă condus de SUA.

Sistemul de apărare antirachetă

Misiune-cheie şi obiectiv strategic al Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea arhitecturii Aliate de apărare antirachetă transpune deciziile luate la ultimele Summit-uri NATO, având la bază principiile indivizibilităţii securităţii, solidarităţii şi apărării întregului teritoriu aliat. Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes al ţării noastre, care îşi consolidează astfel poziţia de aliat de încredere în cadrul NATO. La Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016) a fost declarată capacitatea inițială operațională a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO. Acesta reprezintă un pas semnificativ în direcția unei BMD a NATO care oferă o capacitate mai avansată de apărare a populațiilor, teritoriilor și forțelor aliate în fața unui potențial atac cu rachete balistice. Decizia a fost posibilă prin transferarea acțiunilor de comandă și control (C2) ale sitului Aegis Ashore de la Deveselu către NATO, facilitatea găzduită de România reprezentând o parte semnificativă din această creștere a capacităților NATO în domeniu.  În scopul garantării consensului politic naţional privind finanţarea sectorului de apărare, la 13 ianuarie 2015 partidele parlamentare din România au semnat un acord privind alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani. Acordul este important, atât prin prisma asigurării predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică de luptă modernă, precum şi pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state, cât şi pentru planificarea pe termen mediu şi lung a apărării. România participă la eforturile de creștere a rezilienței și de sporire a capacităților de apărare pentru partenerii din estul și sudul Alianței. Este implicată în implementarea pachetelor de asistență stabilite de către Alianță pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina. A îndeplinit responsabilitățile de stat-coordonator pentru Fondul NATO de Sprijin pentru Apărarea Cibernetică a Ucrainei în prima fază a proiectului, încheiată în anul 2017. Participă la eforturile internaționale de combatere a terorismului. În 2021-2022, România exercită responsabilitățile de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE) în Kuwait, respectiv în Finlanda.

”𝑉𝑟𝑒𝑎𝑢 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑑𝑒 𝑜𝑐𝑎𝑧𝑖𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡̦𝑢𝑚𝑖, 𝑑𝑖𝑛 𝑛𝑜𝑢, 𝑡𝑢𝑡𝑢𝑟𝑜𝑟 𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑖𝑡 𝑐𝑢 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑙𝑎 𝐻𝑄 𝑀𝑁𝐶-𝑆𝐸 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡̦𝑢𝑚𝑖 𝑡𝑢𝑡𝑢𝑟𝑜𝑟 𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑐𝑢 𝑡𝑟𝑢𝑝𝑒 𝑖̂𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑡̦𝑎𝑟𝑎 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎̆. 𝑆̦𝑡𝑖𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑚𝑎𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑣𝑖𝑛𝑎̆. 𝐶𝑜𝑛𝑡𝑎̆𝑚 𝑝𝑒 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑙𝑖𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎̆ 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑙𝑎 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑖𝑡, 𝑎𝑠̦𝑎 𝑐𝑢𝑚 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎̆𝑚 𝑝𝑒 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛𝑢𝑙 𝐿𝐴𝑁𝐷𝐶𝑂𝑀 𝑠̦𝑖 𝐽𝐹𝐶𝑁𝑃 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛𝑢𝑙 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟𝑙𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑁𝐴𝑇𝑂 𝑑𝑖𝑛 𝑆𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝐹𝑜𝑟𝑡̦𝑒 𝑎 𝑁𝐴𝑇𝑂. 𝑉𝑎̆ 𝑚𝑢𝑙𝑡̦𝑢𝑚𝑒𝑠𝑐 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡!” a ținut să transmită generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării.

Declarația miniștrilor de externe la reuniunea NATO de la București, care a avut loc anul trecut 

„Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina”

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media