Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Libertatea presei- la cel mai jos nivel din ultimul deceniu

În fiecare an, pe 3 mai, este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Un prilej de reflecţie în rândul jurnaliştilor, ziua de astăzi ne aminteşte, dacă mai era cazul, cât de importantă este presa pentru procesul democratic.

Condiţiile pentru jurnalişti s-au înrăutăţit dramatic în anul ce a trecut, notează Freedom House, într-un raport care susţine că ele sunt la cel mai jos nivel din ultimii zece ani. Din 69 de jurnalişti ucişi în 2015 din cauza meseriei pe care o practicau, 40% au murit în atacuri ale militanţilor islamici, Al-Qaeda şi Statul Islamic în special, notează Elana Beiser, directoarea Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), într-un raport publicat la sfârşitul anului trecut.

În 2015, Siria şi Franţa au fost ţările cu cel mai mare număr de jurnalişti ucişi, în mare parte cauzate de atacul asupra revistei satirice Charlie Hebdo şi, în cazul conflictului sirian, a numărului din ce în ce mai mare de jurnalişti independenţi care au înlocuit reprezentanţii media angajaţi full-time ai organizaţiilor internaţionale, adesea fără o minimă cunoaştere a măsurilor de siguranţă specifice zonelor de conflict, dar şi fără resursele de asigurare a protecţiei de care beneficiază jurnaliştii marilor organizaţii media.

Turcia, China şi Egiptul au fost ţările cu cel mai mare număr de jurnalişti închişi în 2015, unul dintre cele mai notabile cazuri fiind cel al jurnaliştilor turci ai publicaţiei Zamman, ziar afiliat opoziţiei preluat cu forţa de către autorităţile turce, în urma unui proces mai mult decât controversat.

Eritreea şi Coreea de Nord sunt ţările cu cea mai puternică cenzură, susţin referenţii CPJ. Preşedintele african Isaias Afewerki a reuşit să creeze un climat atât de periculos pentru jurnalişti în ţara sa încât cei mai mulţi au ales exilul, iar planul de a implementa accesul la internet pe mobil pentru cetăţenii eritreeni a fost abandonat, de teama extinderii efectelor Primăverii Arabe şi în această regiune.

Un alt caz notabil de atac asupra libertăţii presei a fost şi cel al jurnalistei azere Khadija Ismailova. Jurnalistă a postului Radio Europa Liberă, Ismailova a primit o condamnare la închisoare cu executare de şapte ani şi jumătate. Acuzaţiile ce i-au fost aduse au fost catalogate de organizaţiile pentru drepturile omului drept politice. Ismailova este o jurnalistă de investigaţii care, într-o serie de reportaje, a dezvăluit afacerile familiei preşedintelui Ilham Aliyev din domeniile-cheie ale ţării.

A doua jumătate a anului a fost ceva mai bună pentru jurnaliştii străini. După 400 de zile petrecute într-o închisoare egipteană, autorităţile de la Cairo au decis să-i elibereze pe jurnaliştii Al-Jazeera Peter Greste, Mohamed Fadel Fahmy şu Baher Mohamed. Dar acesta a fost doar un pas mărunt pentru libertatea presei în Egipt. Cel puţin alţi 18 jurnalişti sunt închişi în această ţară pe motive legate de activitatea lor jurnalistică, iar cazul recent al studentului italian dispărut pe 25 ianuarie în plin centrul capitalei egiptene, care a fost găsit mort nouă zile mai târziu pe marginea unei autostrăzi dintr-o suburbie, nu face altceva decât să evidenţieze ceea ce mulţi deja bănuiau – transparenţa politică şi puterea legii sunt concepte aflate la ani lumină de cei care decid politicile publice la nivel internaţional.

Deşi ţara noastră nu se confruntă cu violenţe deosebit de grave în rândul jurnaliştilor, cred că cea mai importantă problemă pe care jurnalismul românesc o are momentan este legată de separarea intereselor. Atât în mediul privat, cât şi în instituţiile media publice. Dacă în privat oamenii de afaceri conectaţi politic controlează o bună parte din discursul media, instituţiile publice nu par să se distanţeze nici ele de politic. De fapt, instituţie media publică şi instituţie media de stat sunt unul şi acelaşi lucru, o suprapunere extrem de îngrijorătoare şi care ameninţă direct libertatea presei în România.

Un alt considerent extrem de important pentru România, în relaţie cu libertatea mass-mediei, este cel legat de presa locală. Din ce în ce mai controlată politic, dar şi neadaptată suficient la schimbările tehnologice din ultimul deceniu, jurnaliştii locali, coloana vertebrală a oricărei ţări, sunt din ce în ce mai puţini şi îşi fac treaba în condiţii din ce în ce mai dificile, astfel că, în anul ce a trecut, libertatea presei, atât în România, cât şi pe plan internaţiona,l a cunoscut un declin fără precedent şi cu consecinţe extrem de grave la adresa procesului democratic.

sursa: adev.ro/o6l8za