Măsuri adoptate de ANSVSA pentru prevenirea apariției febrei aftoase în România, ca urmare a focarului din Ungaria

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) informează că, pe 6 martie 2025, Ungaria a notificat, prin intermediul Sistemului Mondial de Informații privind Sănătatea Animalelor (WAHIS) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), despre apariția unui focar de febră aftoasă într-o fermă de vaci de lapte din nordul Ungariei, în apropiere de orașul Gyor, aproape de granița cu Slovacia. Boala a fost confirmată prin analize de laborator. De asemenea, menționăm că, pe 10 ianuarie 2025, Germania a anunțat primul focar de febră aftoasă după 36 de ani, într-o fermă de bivoli din landul Brandenburg, situată în apropierea orașului Berlin.

Urmare a confirmării acestui focar de febră aftoasă din Ungaria, ANSVSA a dispus acțiuni de prevenire a introducerii virusului acestei boli în România.

Astfel, a fost dispusă instituirea de măsuri suplimentare de prevenție, precum:

– informarea reprezentanților principalelor asociații de crescători de bovine, porcine, ovine și caprine din țară și despre obligativitatea de a anunța medicul veterinar despre animalele care prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalități;

– mediatizarea necesității și a obligației proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau orice caz de mortalitate;

– informări privind obligația proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalități, prin intermediul unor materiale printate (afișe, postere) care să fie postate la circumscripțiile de liberă practică, primării, biserici, etc.;

– transporturile de animale și produsele de origine animală dinspre zona de restricție (proximitatea localității Gyor pe o rază de 30 de km) sunt temporar suspendate;

– monitorizarea sporită a tuturor transporturilor de animale din speciile bovine, porcine, ovine și caprine din cadrul comerțului intracomunitar;

–  intensificarea controalelor în trafic pentru a identifica eventualele transporturi neautorizate de animale;

– comunicarea către operatorii economici care achiziționează bovine, porcine, ovine și caprine despre obligativitatea de a prenotifica DSVSA județeană oricare achiziție de animale din speciile mai sus menționate din Uniuniea Europeană. La fiecare transport de bovine, porcine, ovine și caprine, medicul veterinar va asista la debarcarea animalelor din mijlocul de transport și va efectua un examen clinic al tuturor animalelor.

DSVSA județene vor efectua informări în cascadă la nivelul tuturor operatorilor și instituțiilor județene.

Aceste informări se vor realiza în cadrul întâlnirilor organizate de către Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene cu reprezentanții principalelor asociații de crescători de bovine, porcine, ovine și caprine și cu cei ai operatorilor economici implicați în activitatea de comerț, de pe raza județului.

În funcție de evoluția anchetei epidemiologice și a notificărilor primite, ANSVSA va transmite în teritoriu recomandări și instrucțiuni prin note de serviciu cu privire la evoluția febrei aftoase în Uniunea Europeană. Acestea vor fi implementate prin organizarea de întâlniri cu părțile implicate și interesate.

ANSVSA solicită operatorilor economici din România care desfășoară activități comerciale cu rumegătoare paricopitate și suine să acorde o atenție deosebită instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin DSVSA județene, pentru a proteja efectivele de animale de această boală.

Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

În țara noastră există un Program Naţional de Supraveghere pentru febra aftoasă inclus în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului care constă în supravegherea activă și pasivă a animalelor din efectivele indigene si din supravegherea activa a animalelor provenite din comertul intracomunitar.

Animale-GHID-de-diagnostic-febra-aftoasă

Febra aftoasă este o boală infecţioasă acută, care provoacă febră, urmată de dezvoltarea de vezicule pline cu lichid mai ales la nivel bucal şi la nivelul membrelor. Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome.  Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Timpul mediu, în condiţii naturale, este de trei-şase zile.

Virusurile febrei aftoase pot fi identificate  în toate secrețiile și excrețiile animalelor infectate acut, inclusiv în aerul expirat. Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate și cele susceptibile sau, mai rar, expunerea indirectă a animalelor predispuse la excrețiile și secrețiile animalelor infectate acut sau produse din carne neprocesate.

După recuperarea din stadiul acut al infecției, virusul infecțios dispare, dar niveluri scăzute pot persista în orofaringele unor rumegătoare.

 Virusul viu sau ARN-ul viral poate continua să fie recuperat din fluidele orofaringiene și celulele colectate cu o cupă probang. S-a demonstrat, de asemenea, că virusul FMD persistă într-o formă nereplicativă în ganglionii limfatici (Juleff et al., 2008). Animalele la care virusul persistă în orofaringele pentru mai mult de 28 de zile după infecție sunt denumiți purtători. Porcii nu devin purtători. Dovezile circumstanțiale indică, în special la bivolii africani, ca purtătorii sunt capabili, în rare ocazii, să transmită infecția animalelor domestice susceptibile cu care intră în contact strâns: mecanismul implicat este necunoscut. Starea de purtător la bovine nu persistă de obicei mai mult de 6 luni, deși într-o proporție mică, poate dura până la 3 ani. La bivolii africani, s-a demonstrat că animalele individuale adăpostesc virusul timp de cel puțin 5 ani, dar probabil că nu este un fenomen pe tot parcursul vieții. Într-o turmă de bivoli, virusul poate fi menținut timp de 24 de ani sau mai mult.  Oile și caprinele nu sunt de obicei purtătoare ale virusurilor febrei aftoase mai mult de câteva luni, în timp ce există puține informații despre durata stării de purtător la speciile și subspeciile de bivoli asiatici.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media