Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Măsurile de decarbonare vor afecta în perioada 2021 – 2027 un număr de 2250 de angajați din care majoritatea activi în exploatările miniere

În anul 1991, în județul Hunedoara, peste 51.000 de persoane lucrau în industria extractivă a huilei. Mineritul a cunoscut un declin continuu până astăzi, când, la nivelul CE Hunedoara, mai sunt angajați doar aprox. 2900 de mineri.

Huila a transformat Hunedoara într-unul dintre principalele centre ale producției de electricitate și agent termic pe bază de cărbune din România, tip de producție care urmează a fi eliminat gradual din structura de producție de electricitate a României până la 31.12.2030.

Cele șase blocuri energetice din județ (5 blocuri energetice pe bază de cărbune ale termocentralei Mintia, cu o putere instalată de 210MW fiecare, și termocentrala de la Paroșeni cu o putere instalată de 150MW) reprezintă 1200 MW, întreaga capacitate a CE Hunedoara, și au generat, în 2020, 51,23% din întregul volum de emisii ETS al județului reprezentând 2,4% din emisiile ETS totale verificate la nivelul României. Prin închiderea blocurilor energetice, la nivelul teritoriului vor fi evitate în medie 592.000 tone CO2 / an în perioada 2022 – 2030, iar începând cu 2031, vor fi evitate în medie 840.000 tone CO2 /an.Aceasta înseamnă că, în perioada 2022 – 2030, emisiile anuale la nivelul județului vor fi în medie cu 50% mai mici decât în anul 2020, iar după 2030, nu vor mai exista emisii aferente producției de energie pe bază de huilă.

În paralel, închiderea ultimelor exploatări miniere se va efectua etapizat până în anul 2030. Astfel, exploatările miniere Lupeni și Lonea sunt cuprinse deja într-un plan de închidere a minelor de cărbune în baza Deciziei CUE 2010/707. La  cele două exploatări miniere, se vor realiza, în perioda 2022 – 2024, lucrări de punere în siguranță cu producție de cărbune, urmate de lucrări de închidere și ecologizare până la finalul anului 2026.

La exploatările miniere Vulcan și Livezeni, în perioada 2022 – 2030, vor fi realizate lucrări de punere în siguranță cu producție de cărbune, urmate de lucrări de închidere și ecologizare în perioada 2031 – 2032. Începând cu anul 2031, extracția cărbunelui va înceta în integralitate. Capacitatea de producere a energiei electrice pe bază de huilă de la Paroșeni (grupul energetic 4), cu o putere instalată de 150 MW, va asigura, până la finalul anului 2030, neutralizarea huilei rezultată ca urmare a lucrărilor de punere în siguranță a zăcămintelor de huilă.

Reducerea activității CEH va avea în mod necesar impact și asupra locurilor de muncă în întreprinderile care fac parte din lanțul de furnizare al acestei companii. Se poate estima că aprox. 50% din cifra de afaceri a acestor întreprinderi va fi afectată negativ ceea ce se va traduce și într-o reducere a locurilor de muncă. In acest context, trebuie avut în vedere că în prezent în activitatea de transport rutier și transport prin conducte sunt angajate în prezent în județ peste 2244 de persoane, iar în activitatea de depozitare alte 1023 de persoane și că aceste sectoare sunt puternic dependente de CEH.

Potrivit CE Hunedoara, aprox. 50% din angajații din exploatările miniere au între 40 și 50 de ani, iar aprox. 36% au între 50 și 60 de ani. Majoritatea salariaților sunt bărbați și se află astfel concentrați în intervalele de vârstă 41-60 ani, la vârsta maturității, cei mai mulți fiind probabil familiști și susținători de familie și care se pot adapta cu dificultate la cerințele unor noi locuri de muncă. Deși impactul va fi resimțit cel mai acut la nivelul celor care sunt unici întreținători de familie, se poate aprecia că fiecare loc de muncă pierdut are potențialul de a afecta cel puțin alte 1,5 persoane, ceea ce poate face ca impactul acestor măsuri de decarbonare să fie resimțit de aprox. 3370 de persoane prin scăderea nivelului de trai, creșterea responsabilităților financiare ale femeilor, copiii sau tinerii aflați în întreținere, fiind de asemenea afectați, existând posibilitatea de creștere a riscului abandonului școlar și de intrare accelerată în câmpul muncii.

Din punct de vedere al distribuției pe sexe, majoritatea locurilor de muncă afectate sunt ocupate de bărbați.

Prin închiderea industriilor, va crește concurența în relația cu femeile pentru locurile de muncă disponibile, făcând ca piața muncii să devină mai greu accesibilă pentru femei.

În acest fel, consecințele pierderii locurilor de muncă de către bărbați sunt transmise, în parte, de la bărbați la femei, riscând să crească inegalitățile de gen pe piața muncii. În ceea ce privește salariul mediu net al persoanelor afectate, acesta este unul ridicat (4099 lei în termocentrale și 3649 lei în exploatările miniere), fiind cu aprox. 36% peste salariul mediu net al județului (2617 lei) și cu 22% peste salariul mediu net la nivel național (3217 lei), datele fiind aferente anului 2020.

Prin urmare, locurile de muncă afectate de procesul de decarbonare sunt caracterizate de un nivel de pregătire mediu, dar de un nivel de salarizare net superior unor locuri de muncă similare ca nivel de pregătire în sectorul IMM al județului, nivel de salarizare pe care îl putem estima prin raportare la prevederile OUG 43 / 2019 privind unele modificări fiscale aduse domeniului construcţiilor potrivit cărora, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat este de 3000 de lei / lună. Astfel, salariul minim net care poate fi avut în vedere ca punct de referință pentru nivelul de salarizare netă în sectorul IMM pentru locuri de muncă similare este de aprox. 1774 lei / lună, cu aprox. 57% sub nivelul de salarizare netă de la CEH. Pentru perioada 2021-2030, strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului a fost realizată cu finanțare din partea Uniunii Europene prin Programul de Sprijinire a Reformelor Structurale și în cooperare cu Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale a Comisiei Europene, în cadrul Inițiativei Valea Jiului. Inițiativa a fost dezvoltată în contextul lansării de către Comisia Europeană a Platformei pentru regiunile carbonifere în tranziție, care are ca scop dezvoltarea strategiilor pe termen lung ca răspuns la provocările sociale și de mediu cu care se confruntă regiunile carbonifere.  Mecanismul de guvernanță al Strategiei va fi asigurat de Agenția pentru dezvoltare teritorială integrată Valea Jiului. Strategia vizează optimizarea standardelor de viață și asigurarea în mod responsabil a tranziției Văii Jiului spre economia verde, crearea unui mediu economic diversificat, neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, axat pe consolidarea creșterii și competitivității IMM, susținute de inițiative în favoarea inovației și a antreprenoriatului local. De asemenea, sunt vizate dezvoltarea coerentă și durabilă a turismului și industriilor creative, prin stimularea producătorilor locali, prin interconectarea zonelor turistice existente și conectarea cu regiunile învecinate, dezvoltarea durabilă a mobilității urbane multimodale, dar și prin consolidarea conectivității între orașele / municipiile componente și zonele imediat învecinate.  Planul teritorial pentru o tranziție justă are ca obiectiv principal favorizarea tranziției la neutralitatea climatică prin accelerarea diversificării durabile a economiei județului și maximizarea potențialului antreprenorial existent pentru a face din  județul Hunedoara și Valea Jiului  o destinație atractivă pentru localnicii rămași și pentru reducerea migrației tinerilor.

”Suntem foarte recunoscători pentru că am fost selectați printre finaliștii Cities of Tomorrow 2023, alături de organizații neguvernamentale cu rezultate foarte frumoase pentru comunitățile din România!

Mulțumim juriului pentru că a considerat #ValeaJiuluiVibrantă proiectul câștigător al Cities of Tomorrow 2023 la secțiunea societate civilă!
Vă așteptăm în 29 aprilie – 2 mai 2023 la o nouă ediție Valea Jiului Vibrantă să ne bucurăm împreună de spațiile pe care le avem în Valea Jiului și de valorile comunității noastre!” au transmis cei de la Valea Jiului Society.

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share