Microraioanele din Târgoviște vor avea denumiri istorice – proiect PNL Târgoviște

Liberalii dâmbovițeni propun cetățenilor să fie generatori de idei și factori de schimbare. Așa cum de altfel este firesc, atunci când politica este făcută pentru și în interesul oamenilor.

La cea mai recentă conferință de presă, susținută de președintele PNL Târgoviște, Aurelian Cotinescu și consilierul municipal, profesor Honorius Moțoc,  au fost aduse în atenție planurile de viitor ale organizației, precum și un prim proiect, concret, de schimbare a denumirilor cartierelor. Așa cum știm, în municipiul Târgoviște, cartierele poartă denumirea de ”microraioane”.

Proiectul propus de liberali, susține ideea promovării trecutului bogat în istorie a orașului, prin denumiri date microraioanelor, de personalități care au condus timp de 300 de ani, vechea cetate Valahă.

”Încercăm să aducem întreaga societate alături de noi, mediul de afaceri, mediul școlar și universitar. Ne-am propus să avem o colaborare directă și fructuoasă cu primăria și întreaga clasă politică. Considerăm că măsurând percepția cetățenilor, vom avea cu adevărat un răspuns clar asupra problemelor cu care aceștia se confruntă în orașul nostru, și a ceea ce își doresc pentru dezvoltarea municipiului nostru. Este foarte important să vedem problemele cu care se confruntă mediul de afaceri, cele de pe piața muncii, precum și corelarea mediului școalar cu piața muncii.

Suntem la 60 de km de cea mai bogată zonă a țări, București -Ilfov. Este o oază a prosperității de care noi târgoviștenii nu am fost în stare să beneficiem. Suntem în acest triunghi al bunăstarii, Ploiești- București- Pitești. Din păcate, suntem cea mai saracă zonă din acest triunghi. Nu am reușit să avem infrastructura necesară, nu am reușit să aducem proiecte majore în această zonă. Nu am reușit să facem lobby, deși, istoric vorbind, suntem cel mai important oraș al acestei zone.

Vă propunem să avem încredere în posibilitățile de dezvoltare, și că printr-o bună comunicare, putem să schimbăm fața acestui oraș. Acest proiect va trebui lucrat un an de zile prin comisiile de specialitate din organizația noastră, prin președinții de carteiere și de secții de vot, astfel încât informațiile de la cetățeni să fie transformate în idei care să vină pentru schimbarea orașului. Vizăm o mai bună comunicare, o schimbare a infrastructurii de transport, a turismului, culturii și a situației sportului.” a declarat Aurelian Cotinescu, președinte PNL Târgoviște.

Mai multe detalii despre proiectul care prevede o nouă denumire a cartierelor orașului Târgoviște, au fost oferite de către consilierul municipal, Honorius Moțoc, profesor de istorie:

”Municipiul Târgoviște, orașul de reședință al județului Dâmbovița, este cunoscut în țară, dar și in afara granițelor, ca un centru care păstrează numeroase componente ale civilizației medievale. Putem spune că dintre centrele urbane de la Sud și Est de Carpați, Târgoviștea păstrează cele mai multe mărturii ale evului mediu românesc. Mai mult decât atât, în însemnările călătorilor români și străini, sunt confirmate numeroase monumente de arhitectură civilă, religioasă și militară.

În altă abordare, Târgoviștea se confundă cu istoria Țării Românești în evul mediu, fiind capitala statului muntean timp de trei secole. Ion Ghica, om politic literat, cu preznță remarcabilă în construcția României moderne, afirmă că toate personalitățile ”ilustre” ale Țării, de la Mircea ce Bătrăn la Tudor Vladimirescu, și-au lăsat amprenta asupra orașului Târgoviște.

În perioada regimului comunist, îndeosebi după 1968, orașul cunoaște o dezvoltare industrială și urbanistică deosebită, fiind însoțită și de o importanță creștere demografică. Au apărut mari cartiere de blocuri, numite la timpul respectiv cu titulatura de microraioane. Evident că termenul nu are corespondent în tradiția românească. Era, de fapt, modeul sovietic, transpus în toată țara, însuși termenul raion fiind de origine rusă.

În prezent, în cea mai mare parte a centrelor urbane, s-a renunțat la aceată titulatură. În cazul nostru, unde s-au pus în aplicare proiecte de reabilitare a acestor cartiere, prin care s-a creat un mediu mai primitor și prietenos, se impune să se procedeze la fel.

Toți suntem de acord că Târgoviștea, pe termen scurt, mediu și lung, are viitor în turism, atât în turismul cultural, cât și în cel de agrement. Evenimentele importante legate de vechile tradiții, de marile personalități, ne obligă și ele să renunțăm la denumirea de microraion.

În consecință, ținând cont de arterele rutiere, de amplasarea unităților de învățământ și cultură, de prezența unor monumente istorice, propunem ca:

• Microraionul 2 să fie numit Cartierul Neagoe Basarab;
• Microraionul 3 să fie numit Cartierul Matei Basarab;
• Microraionul 4 se va numi Cartierul radu cel Mare;
• Microraionul 5 se va numi Cartierul Constantin Brâncoveanu;
• Microraionul 6 se va numi Cartierul Tudor Vladimirescu;
• Zona centrală, înțelegând Centrul Vechi, cu străzile din fața Curții Domnești, nu poate să poarte decât numele voievodului Mircea cel Bătrân, care a mutat reședința domnească de la Argeș la Târgoviște. Aceasta este zona care încorporează Primăria și clădirea Poștei Vechi, monumente de arhitectură.
• Zona centrală de blocuri, care cuprinde două artere cu arhitectură interesantă, cu edificii bancare și comerciale, hoteluri, statui, impunătorul sediu administrativ al județului- cu Prefectura și Consiliul Județean, parcul și catedrala Mitropolitană, propunem să poarte denumirea de Cartierul Mitropoliei.
• Pentru Microraioanele 8 și 9, organic legate între el, propunem să poarte numele Cartierul Mihai Viteazul.
• Pentru Microraionul 11 propunem numele Cartierul Vlad Țepeș
• Pentru Microraionul 12 propunem numele Cartierul Petru Cercel.
• De asemenea, pentru partea de nord a orașului, să se păstreze denumirea de Suseni, care va încorpora și Microraioul 1.
• Cât privește zon locuită de sârbi, trebuie să se respecte vechea denumire de Cartierul Sârbi,
• iar Cartierul Priseaca să își păstreze denumirea actuală, reprezentantivă.”

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media