Munții Vâlcan și Straja în atenția Consiliului Județean Hunedoara

Consiliul Județean Hunedoara deruulează ample proiecte de investiții în Valea Jiului, în ceea ce privește dezvoltarea turismului hunedorean.

Dacă anul trecut investițiile cele mai importante au fost făcute în masivul Parâng, iată că, acum a venit rândul stațiunii Straja și Munților Vâlcan. Împreună cu cei din adminstrația locală a municipiului Lupeni s-au făcut investiții în parcarea modernizată de la agrement, iată că, acum se au loc lucrări de drumul către Straja.

A fost lu în administrare și tronsonul din partea superioară, de la stația de întoarcere a telegondolei până la capăt, în zona parcărilor de la fosta cabană Straja.

În aceste zile, pe întregul sector de drum județean din Straja au loc lucrări de plombări, burdușiri, frezări și turnare de covor asfaltic.

La final, turiștii vor avea acces în stațiunea Straja pe un drum ”ca-n palmă”, pregătit corespunzător și pentru evenimentele sportive de anvergură ce vor avea loc aici în luna august: Concursul de Automobilism de Viteză în Coastă, precedat de concursul de skate-board Transilvania Downhill.

Va urma, în curând, și o altă investiție importantă, prin care Consiliul Județean Hunedoara  își propune să pună în valoare unul dintre drumurile istorice care legau Transilvania de Țara Românească, Transvâlcan,  așa-numitul ”Drum al Poștalioanelor” sau drumul lui Mihai Viteazu,  care va fi și acesta modernizat. 12 kilometri mai sunt de asfaltat pe acest drum. Drumul lui Mihai Viteazul urcă până la altitudinea maximă de 1.621 m, în Pasul Vâlcan. Conform istoricilor drumul, mai puțin celebru decât Transalpina, are o vechime de 2.000 de ani, de pe vremea războaielor daco-romane .El este și o altă  alternativă de travesare a  Defieului Jiului, ce  leagă pe o porțiune de 28 de kilometri,  Vulcanul de localitatea Schela din Gorj.

Drumul strabate Munții Vâlcanului prin locuri de o deosebită frumusete, descrise și de Jules Verne în cartea sa ”Cstelul din Carpați”  el  clasandu-se pe primele locuri,  între șoselele montane din România, după  Transfăgărașan și Transalpina. Pasul Vâlcan se situează între cele 11 trecători existente  în Carpați și care fac legătura dintre  TRANSILVANIA  și zona submontantă a OLTENIEI  și are o istoie milenară. Hadrian Daicoviciu ne spunea că  în anul 102, în timpul primului război daco roman ”Lusius Quietus, căpetenia maură intrată în slujba romanilor și ajunsă la mari demnități pe vremea lui Traian, atacase în fruntea călăreților săi, pătrunzâd prin Transilvania fie prin Pasul Turnu Roșu, fie prin Pasul Vâlcan”. Peste tot se văd urmele  trecerii istoriei, pe acele meleaguri. Pe vremea geto dacilor comunicația se făcea prin trecătoare Surducului, pe malul Jiului  aceștia au tăiat în coasta stâncilor un drum practicabil care este vizibil și astăzi. Cercetărrile arheologice au găsit în 1858 45 de monede de bronz din vremea lui Augustus și o statuie de bronz reprezentând pe Ares- zeul războiului.

De-a lungul timpului Pasul Vâlcan a devenit „ drumul poștalioanelor”,  care venind dispre Hațeg, trece de la Crividia prin Pasul Dealul Babii, ajunge la Vulcan, și de acolo, urcă în Pas Vâlcan, acolo unde era vama și poșta de schimb a cailor. Se ajungea la ADLER –  la altitudinea de 1621 m și de aici, drumul coboraspre Gorj, prin cătunul Buliga și Vama Veche, la Schela și Tg. Jiu. Însuși Împăratul Iosef al II – lea spunea despre Pasul Vâlcan ”Drumul se parcurge greu, Valea Jiului maghiar ca și a Jiului valah, este o vale frumoasă, presărată cu case răsfirate și aici se practică creșterea vitelor. Partea maghiară este așezată pe stânga, cealaltă pe dreapta, ambele sunt străbătute de două râuri mici, care se numesc Jiuri, care apoi se unesc și curg în jos, în Valahia”. Se spune că turcii au atacat VALEA JIULUI în anul 1782, în 1778  generalul Laudon ridicase redute de apărare în zona Pasului Vâlcan și a dat foc unui deal cu cărbuni ca să-i sperie pe turci, focul arzând  mai bine de 14 ani. România își  va îndeplini  angajamentul asumat prin semnarea Tratatului de alianță cu ANTANTA  și, în noaptea de 14/ 27/28 august 1916 armata română atacă pe frontiera cu Austro- Ungaria, pătrunzând în Transilvania prin 18 puncte. În 29 august 1916   trupele române intrau în Brașov și în orașul Petroșani. Avangarda românească va trece prin Pasul Merișorși va ocupa satele Baru Mare și Mic, de pe Valea Streiulu, la 10 septembrie intrând în contact cu patrule germane din Divizia 187 Prusiană și corpul Alpin Bavarez. În octombrie 1916 în Pasul Merișor se dă o luptă grea și acesta ajunge în mâna inamicului. Pentru a evita încercuirea de la Muntele Tulișa, se dă ordin de evacuare a orașului Petroșani și retragerea pe vechile aliniamente de pe graniță, ceea ce face ca în data de  20 septembrie 1916, trupele germane să intre în Petroșani. Ofensiva va continua și inamicul va ocupa piscurile cele mai înalte precum Pasul Vâlcan, trecătoarea Buliga și Defileul Jiului. După lupte grele, cu mari pierderi de vieți oemnești,  de o parte și de alta a frontului, până la 2 octombrie 1916, trupele românești se retrag pe crestele de la frontieră.  Realizarea ”Pantheonului din Pasul Vâlcan” se înscrie într-un curs care a început imediat după încheierea primului război mondial, acela al preocupării autotităților civile și militare,  acomunităților de a aduce prinosul de recunoștință celor care au luptat, prin jertfa supremă, în confruntările militare 1916-1919, la sfârșitul cărora se naște ROMÂNIA MARE. Pe platoul aflat la 1621 m altitudine ne întâmpină  un ansamblu monumental, având la mijloc CRUCEA RĂSTIGNIRII LUI ISUS CRISTOS  care este flancată în dreapta și stânga de busturile a opt personalități  care au participat  direct la luptele din VALEA JIULUI  sau au fost implicate în evenimentele din anii războiului de reîntregire a României: generalii  Dumitru Cocorăscu și Ion Culcer, Regele Ferdinand I, Regina Maria, locotenent Gheorghe Tătărăscu, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, generalul Ioan Dragalina și sublocotenentul Emil Popovici. Toate busturile sunt realizate la inițiativa filantropului VĂII JIULUI Emil Părău, de sculptorul prof. Teodosie Cuciuc  și au fost dezvelite în anul 2016. anul 2019 complexul  a fost întregit cu un sarcofag din marmură neagră  care ar urma să adăpostească un ”erou necunoscut” pe placa tombală fiind gravat mesajul: ”GLORIE EROILOR NEAMULUI. ÎNTRU CINSTIREA OȘTAȘILOR DIN VECHIUL REGAT PENTRU NEUITATELE PILDE ALE IUBIRII DE NEAM ȘI ȚARĂ, PENTRU CEI DE AZI ȘI VIITOR. ARDEALUL VI SE ÎNCHINĂ! 24 AUGUST 2019”.

Turismul hunedorean și Valea Jiului se dezvoltă, asigurând infrastructură de secol XXI,  pentru drumurile județene spre și din stațiunile montane. ”Vrem să continuăm învestițiile și înviitor, dar avem nevoie de sprijin, pentru finalizarea domeniului schiabil, să montăm prima instalație pe cablu spre Pasul Vâlcan și  să îl  unim cu Straja, urmând ca în final, domeniul schiabil să cuprindă peste 50 kilometri de pârtie. Ne  bucurăm de sprijinul administrației locale din municipiul Lupeni,  de sprijinul Consiliului Județean care a început anul trecut  reabilitarea drumului, investițiile făcute cu diferiți parteneri privați, așteptăm și fondurile europene conform  proiectului de dezvoltare ITI Valea Jiului”, a spus și cel care a pus suflet și a mizat pe un loz câștigător, care a  investit în dezvoltarea și modernizarea stațiunii Straja, Emil Părău.