NEDEIA DE LA STRAJA și păstrătorii tradițiilor locale

Izvorâte din experienţă şi înţelepciune de viaţă, din bucurie şi din durere, din năzuinţele şi dorurile românului, din setea de linişte sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură şi tradiţiile populare, creează punţi de legătură între generaţii. Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcâdu-l unic, statornic, nemuritor. Pornind de la tradiţiile locului, care se păstrează de sute de ani, iată că de Ziua Sânzienelor, lupenenii și nu numai,  se întâlniră din nou, sus la munte,  la nedeia din Straja.  Cu toţii au participat la sărbătoarea locului organizată de Primăria şi Consiliul local Lupeni, în colaborare cu cei de la Comexim R Lupeni.

Bucuria a fost şi mai mare, deoarece,  păstrătorii tradiţiilor s-au înfăţişat în ziua mare, când s-a sărbătorit „Ziua Iei”, în straiele populare, fiecare aduse din locul de baştină. Sute de invitaţi şi turişti au ţinut să fie alături de gazde, de Consiliul local şi partenerul său, la sărbătoarea zilei. Participanţii au ţinut să fie dis de dimineaţă la slujba religioasă, care a fost săvârşită la Schitul de Straja de părintele Dimitrie Ivaşco, cel care în predica sa a vorbit despre sfântul Ioan Botezătorul: „Cel care chema pe oamenii să-şi părăseacă viaţa lor păcătoasă, să se boteze în apele râului Iordan.(…) Minunat a fost Ioan Înaintemergătorul prin naşterea lui, prin asceza lui, prin învăţătura lui. Minunat încă, pentru că s-a învrednicit să boteze în apele Iordanului pe Iisus Cristos Mântuitorul nostru. Iubiţii mei, creştini, fraţi şi surori. Ioan este nume evreiesc şi înseamnă Darul lui Dumnezeu. Şi, într-adevăr, Ioan s-a dovedit un dar al lui Dumnezeu, o mare binecuvântare pentru creştinătate.(…)Nu se socotea nici prooroc şi nici măcar om, el era un glas care striga în pustie şi pregătea calea Domnului. „Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru este unul pe care voi nu-L cunoaşteţi, acela vă va boteza cu Duh Sfânt, acela vine după Mine şi este înaintea mea, şi eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor Lui” (Ioan I, 26-27).

După slujba religioasă a urmat concursul de cai. La start s-au înscris 14  concurenţi  care,  după cursa până sus în vârf de munte au fost răsplătiţi cu premii în bani, diploma și medalii  de viceprimarul Iacob Mesaroş,senatorul Cristian Resmeriță,  alături de care a stat şi Emil Părău.

Câștigătorii au fost: Flavius Petru Solomon (Locul I), Alin Dăduț (Locul II), Leonard Sain (Locul III), urmați fiind de ceilalți concurenți : Petru Mihăilă, Gheorghe Ferenczi, Ioan Pavăl, Zoltan Vass, Alex Ferenczi, Gabriel-Neluțu Ferenczi, Ionuț Gherghe, Sorin Covaci, Marius Sain, Daniel Gal și Florin Apostol.

”Nu pot decât să mulţumesc celor care au fost  alături de noi la marea sărbătoare de la Straja, organizatorilor, iubitorilor de tradiţii şi obiceiuri populare, cântăreţilor  care au răspuns invitației noastre și  care au evoluat în program. Am premiat cu mare drag pe câştigătorii concursului de cai, aceştia fiind şi vedeta nedeii, cel mai frumos cal. Consider că toată lumea a fost mulţumită, am avut parte de un program artistic inedit susţinut de artişti îndrăgiţi şi consider că nedeia de anul acesta, depăşeste cu mult nedeile precendente care au fost organizate în staţiunea Straja, unde şi turiştii au putut vedea pe viu tradiţiile şi obiceurile care se păstrează nealterate de sute de ani, în Lupeni şi în Valea Jiului”, a ţinut să declare senatorul  Cristian Resmeriţă, un susținător al tradițiilor și obiceiurilor naționale.

Toți participanții au petrecut o zi de neuitat și cei  mai îndrăzneți  au jucat ”de și-au rupt pingelele” în  hore, sârbe, etc,.

”Ediţia de anul acesta a fost una reuşită şi vreau să le mulţumesc şi eu celor care încă mai păstrează tradiţiile şi portul popular, deoarece ele sunt identitatea poporului român şi a fiilor satului. Nedeia Sânzienelor e o tradiție de sute de ani care se întâmplă aici, în Straja. Sigur că, de-a lungul timpului, au mai fost și întreruperi, cum s-a întâmplat și anul trecut, când din pricina pandemiei nu am putut organiza nedeia. Mă bucur foarte mult că anul acesta au venit atât de mulți oameni, că am avut parte de o nedeie cu de toate și că ne-a dat bunul Dumnezeu o vreme așa de frumoasă. Împreună cu cei prezenți am trăit și emoția slujbei de sărbătoare a părintelui Dimitrie de la Schitul Straja, ne-am bucurat și de concursul tradițional al cailor și am cântat și am jucat într-un spectacol folcloric cu adevărat de tezaur, alături de invitații noștri din acest an. Împreună cu Primăria și Consiliul local am reușit să facem posibil acest eveniment la care oamenii au început să vină în număr tot mai mare și care cred că are toate șansele să devină încă un punct de atracție de pe harta turistică a acestui minunat Ținut al Momârlanilor”, a spus unul dintre promotorul evenimentului din Straja,  Emil Părău.

Reprezentanții  CLUBULUI DE PRESĂ  prezenți la eveniment, au ținut să ofere câte o ”DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ”  celor care promovează portul și folclorul național, artiștilor care au evoluat în spectacol: NICULINA STROICAN, PUIU CODREANU, AIDA BUSUIOC și  OVIDIU PEICA.

Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. În cinstea acestuia se aprind focuri uriaşe pe culmile dealurilor. Încinşi cu brâuri din pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă în foc aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri viitoare. La final, se rostogolesc la vale roţi aprinse, şi ele simboluri ale Soarelui, care se îndreaptă odată cu vara către toamnă şi care au rolul de a alunga spiritele rele. Uneori, sunt lăsate să plutească pe ape mici ambarcaţiuni cu lumânări. Se practică săritul peste focul purificator. Se crede că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte, se va purifica şi întregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit. În această zi, florile de sânzâiene, împletite în cununi, sunt atârnate, până în anul următor, la ferestre, la porţi, la streşinile caselor, cu credinţa că vor apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele nefaste, malefice şi vor aduce noroc şi belşug. Aceste cununi sunt folosite şi pentru prevederea viitorului, în funcţie de felul în care cad după ce sunt aruncate pe casă. După ce se trece de miezul nopţii şi focurile se sting, oamenii se îndreaptă în linişte spre casele lor, lăsând locul spiritelor care, după credinţa populară, în noaptea aceasta ca şi în toate nopţile importante ale anului, hoinăresc hai-hui prin lume.

Iar folclorul românesc poate fi conservat, în primul rând, prin cultivarea unui sentiment de respect şi apartenenţă, conştientizarea valorii pe care o are cultura tradiţională în identitatea neamului românesc şi educarea în acest spirit a copiilor din familia românească, dar şi prin intermediul liderilor, al persoanelor publice, al diferitelor organizaţii neguvernamentale sau al administraţiilor publice.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media