Noi descoperi arheologice în perimetrul Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica

Reprezentanții Muzeului Național de Istorie al României ne anunță că, în perimetrul Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica , în vara care tocmai s-a încheiat, cercetările arheologice s-au soldat cu noi descoperiri arheologice.

Cercetarea arheologică din acest an a avut ca scop finalizarea săpăturilor unuia dintre cele mai emblematice edificii din Sarmizegetusa, așa-numitul „templu al zeilor palmireni”, un sediu al colegiului adoratorilor zeilor palmireni.

Pe lângă templul dedicat zeităților din Palmyra, situat în afara zidurilor orașului pe dealul Delineștilor, un alt edificiu în ruinele căruia au fost descoperite inscripții dedicate zeilor palmireni a fost identificat în zona centrală a oraşului, la Vest de forul lui Traian și la Nord de forul lui Antoninus Pius. Cercetările arheologice efectuate între anii 2007-2011 și anii 2016-2021 au dus la descoperirea unui sediu de colegiu, care are o formă asemănătoare cu sanctuarele din provincia Siria, cum ar fi cele de la Doura Europos.

”În cursul cercetărilor arheologice au fost identificate numeroase fragmente de inscripţii, plăci pentru placarea pereţilor, fragmente de fusuri de coloană, de capiteluri corintice, reliefuri votive şi trepte. O inscripție, realizată pe o placă de marmură, atestă o triadă de divinități de la Palmyra, în fruntea căreia se află Bel (Sol Invictus), din care se disting apoi Malagbel și Ierhabol, ridicată pentru sănătatea împăratului Alexander Severus (222-235). O altă inscripţie atestă un colegiu de adoratori ai zeului Malagbel, iar a treia păstrează parte din numele lui Iarhibol. De asemenea, o altă inscripție dedicată familiei severice pare a demonstra că lucrările de construcție ale edificiului au început încă din timpul lui Septimius Severus (193-198) sau în timpul domniei comune a acestuia și Caracalla (198-211). Sediul colegiului adoratorilor zeilor palmireni de la Sarmizegetusa a fost construit la finalul secolului al II-lea, peste casa unui fost notabil al coloniei.

Săpăturile, coordonate de dr. Ovidiu Țentea și prof.dr. Ioan Piso, s-au desfășurat în cursul lunii august, perioadă în care a fost asigurat stagiul de practică al studenților de la Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universității din București și Universität zu Köln. Stagiul de practică s-a desfășurat în două serii, la care au participat 17 studenți și masteranzi, precum și voluntari, studenți și viitori studenți.

Au fost descoperite numeroase elemente arhitecturale impozante (baze de coloane, fragmente de fusuri, capiteluri și elemente decorative din marmură), precum și artefacte interesante.

Publicarea rezultatelor se va face în cadrul monografiei dedicate comunităților de palmireni din Dacia (în curs de finalizare în acest an), precum și în studii de specialitate dedicate acestui edificiu de cult.

Finanțarea campaniei a fost asigurată de Muzeul Național de Istorie a României (Programul de Imbogățire a Patrimoniului), Ministerul Culturii (Programul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice 2024) și Antiquitas. O parte din descoperirile de la Sarmizegetusa au fost expuse în cadrul expoziției Sarmizegetusa” au transmis reprezentanții muzeului.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media