Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a României

Ministerul Finanțelor a publicat  Proiectul de Ordonanţă de urgență privind “contribuțiile de solidaritate” ale companiilor din sectorul Petrol și Gaze. Contribuția se aplică firmelor din sector care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021. Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Guvernul a aprobat la propunerea Ministerului de Finanţe, Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului numărul 1854/2022 al Consiliului. 

Așa cum menționează inclusiv titlul, regulamentul este recent aprobat de către Consiliu, în data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este, pe de o parte, de a proteja categoriile vulnerabile de populație împotriva efectelor creșterii prețurilor la energie și, pe de altă parte, obiectivul principal al Guvernului României, și inclusiv cel stipulat în regulamentul european, este de a asigura finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile. ”Așadar, avem de-a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre”, a spus Mihai Diaconu, secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor. “Vorbim de super-profituri în domeniu în vremuri în care prețurile la produse energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat și populația are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate. Companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, cele care în anii trecuți au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, așa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai ușoară peste această perioadă grea. Cine sunt subiecții contribuabili? Sunt societățile comerciale care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depășește cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 și 2021. Așa cum stipulează și regulamentul, România a transpus mot à mot, ca să zic așa, această prevedere. Cota de impozitare, exact cum am spus și mai devreme, este de 60% din extra-profitul care depășește cu 20% media”, a completat  Diaconu.

Acesta a mai subliniat că, din această sumă colectată în acest fond special, minim 70% se vor distribui pentru finanțarea investițiilor strategice, precum și a investițiilor în eficiența energetică și investiții din energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat 2022, și 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023. Proiectul a obținut astăzi avizul CES.

Replica companiilor din domeniu a aparut imediat, dupa publicarea Ordonanței:

Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a României

• Sectorul de petrol și gaze este deja supraimpozitat: rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore)
• Sectorul de producție și trading de electricitate în România este suprataxat: Contribuție la fondul de tranziție energetică datorat de producătorii de electricitate: 100% din veniturile înregistrate peste 450 de lei/MWh; Contribuția la fondul de tranziție energetică datorat pentru activități de trading de gaze și electricitate: 100% din veniturile care depășesc costul de achiziție la care se adaugă 2% (marja de profit)
• Rata efectivă de impozitare a producției de gaze naturale în România este de peste 3 ori mai mare decât media europeană încă din 2018

”Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) atrage atenția opiniei publice că proiectul de Ordonanța de Urgență privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 (referitoare la o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie) nu este de natură să rezolve criza energiei ci, dimpotrivă, va genera numeroase dezavantaje în rândul operatorilor din domeniul petrol și gaze prin diminuarea considerabilă a bugetelor de investiții. Prin proiectul de Ordonanță de Urgență, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol și gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja intruduse este în contradicție cu principiile Regulamentului European. În calitate de reprezentant legitim al industriei de țiței și gaze naturale, FPPG reiterează necesitatea unui dialog transparent și constructiv între Guvernul României și reprezentanții sectorului energetic. Mentionăm ca acest sector aduce contribuții semnificative la economia națională și la bugetul de stat. În prima jumătate a anului 2022, impactul total al sectorului de petrol și gaze în economie (i.e., incluzând efectele directe, indirecte și induse) a reprezentat circa 8% din PIB. FPPG recunoaște ca primordială este protejarea cetățenilor pentru traversarea unei perioade economice dificile. În acest sens, trebuie identificate instrumente pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, pe o perioadă determinată, fără a impacta capacitatea investițională a sectorului energetic. FPPG solicită guvernului consultări reale în vederea identificării instrumentelor adecvate pentru traversarea crizei energiei și pentru redresarea economică. Cu privire la proiectul de ordonanță care invocă instituirea unei “contribuții de solidaritate”, FPPG solicită Guvernului României să ia în considerare următoarele aspecte importante pentru stabilitatea sectorului energetic românesc:

1. Conform pozițiilor anterioare ale FPPG cu privire la măsurile de punere în aplicare a contribuției de solidaritate, impozitele suplimentare care există deja, atât pentru piața de gaze naturale și electricitate, cât și pentru extracția de țiței (prin alte acte normative, e.g., OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022) să fie luate în considerare de acest proiect de ordonanță, prin deducerea acestora din contribuția de solidaritate.
2. Pentru a limita impactul în descurajarea producției locale și a viitoarelor investiții în sector, cota aleasă, de 60%, este mai cu mult mare decât în orice alta tara a Uniunii Europene. Astfel, un procent de 33% (prevazut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menține și stimula investițiile viitoare în capacitati de producție necesare.
3. Contribuția convenită ar trebui să fie recunoscută ca și cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit.
4. În contextul acestui instrument de impozitare este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investițiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca și contribuție de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiții noi în următorii 3-5 ani.

În consecință, atragem atenția asupra impactului negativ pe care actuala formă a proiectului de act normativ o va avea asupra viitorului industriei autohtone de petrol și gaze din România” arată cei de la Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media