” O baterie naturală”- barajul de la TARNIȚA din nou în atenția ministrului Energiei

Realizarea obiectivelor strategice presupune o riguroasă ancorare în realitatea sectorului energetic, cu o bună înțelegere a contextului internațional și a tendințelor de ordin tehnologic, economic și geopolitic.

În Strategia Energetică a României 2018-2030 se mentionează  la  „Cap III. 3. Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești”.

Hidro Tarnița, compania înființată de stat pentru dezvoltarea hidrocentralei cu pompaj Tarnița-Lăpuștești, de 1.000 MW și cel puțin un miliard de euro se dizolvă voluntar, potrivit deciziei acționarilor.

“Aprobă dizolvarea voluntară anticipată a Societății Hidro Tarnița SA și deschiderea procedurii lichidării patrimoniului Societății Hidro Tarnița SA”. Aceasta este decizia Adunării Generale a Acționarilor companiei, SAPE (99,4% din capital)  și Complexul Energetic Hunedoara, care a avut loc la 30 mai a.c .  și a fost publicată recent în Monitorul Oficial. 

                     Un proiect de decenii, care a fost adesea pomenit, încercat și uitat prin sertare

”Mi-am asumat să facem tot posibilul pentru a transforma acest vis în realitate.

Despre ce este vorba, pe întelesul tuturor?  Două lacuri, unul sus, unul jos. Când există exces de producție de energie electrică în sistemul național, apa va fi pompată în lacul de sus. Când sistemul va necesita o producție adițională de energie electrică, vom porni turbinele și apa va trece din lacul de sus, în cel de jos. O “baterie naturală”.

Este exact genul de proiect de care România are nevoie, iar timpul lui a venit. Energie verde, investiție strategică, echilibrare de sistem. M-am consultat cu zeci de specialiști de la începutul mandatului,  din Transelectrica, din companiile de sub autoritatea ministerului  SAPE, Hidroelectrica și multe altele.  Și am stabilit să punem lucrurile în mișcare” a transmis ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.

La nivelul anului 2030, exista perspectiva dezvoltării și a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de până  la 1.000 MW în CHEAP Tarnița,  care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore.

Stocajul energiei electrice este considerat în literatura de specialitate“ a-6-a dimensiune” a unui sistem energetic, alături de: (1) sursele de energie, (2) producere, (3) transmisia, (4) distributia și (5) consumul.

În funcție de design și caracteristici, stocarea energiei electrice asigură aprovizionare în momente de mare cerere (de exemplu datorită variațiilor sezoniere) și contribuie la funcționarea pieței energiei electrice, asigurând flexibilitate pe termen scurt.

Piaţa de energie electrică internă are nevoie de stocajul energiei electrice pentru a progresa, martor de succes în acest sens fiind evoluţia pietei de gaze naturale, in care stocajul deține un rol fundamental, asigurand flexibilitatea serviciilor de piață și stabilitatea prețului gazului natural.

Oportunitatea și necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița -Lăpuștești se bazează pe urmatoarele avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic național de o centrală de pompaj: creșterea gradului de siguranță al SEN în contextul funcționarii în UCTE; transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf; arbitrajul pieţei de energie electrică; rezerva de avarie de scurtă durată; rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva de reglaj terțiar lent; reglajul frecvență-putere; furnizarea de rezervă reactivă și reglarea tensiunii în SEN; schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE; repunere în funcțiune SEN- black start capability,- capacitatea de a restabili interconexiunile de rețea în cazul în care se produce o pană de curent;  implementarea și gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.

”Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Studiul de fezabilitate va respecta conținutul cadru stabilit prin HG 907/2016 și va conține soluțiile fezabile pentru construcția centralei, analizele cost-beneficiu realizată pentru soluțiile prezentate, elaborate în condițiile legislative și tehnico economice existente, certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru racordarea la rețeaua de transport a energiei electrice și avizul de mediu” transmit cei de la SAPE ENERGIE.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media