O nouă Directivă europeană privind combaterea corupției
Consiliul a dat undă verde finală unui nou act legislativ al UE care armonizează definiția corupției în toate statele membre și stabilește un nivel comun de sancțiuni pentru astfel de infracțiuni. Prin măsuri de prevenire a corupției și prin norme de consolidare a investigării și a urmăririi penale, actul va consolida lupta împotriva corupției atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Actul a fost adoptat la 29 aprilie 2026 și urmează să fie transpus de statele membre, în principal, până la 1 iunie 2028. Pentru strategiile naționale anticorupție și evaluările de risc, termenul este 1 iunie 2029.
Această nouă directivă a UE va înlocui două acte care au fost în vigoare până acum în UE: un act legislativ din 2003 privind corupția în sectorul privat și o convenție a UE din 1997 privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai UE și funcționari ai statelor membre ale UE.
Michael McGrath, comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, a declarat: „Corupția subminează principiile care stau la baza societăților noastre. Ea erodează subtil încrederea în instituțiile publice, denaturează concurența loială și slăbește structura democratică a Uniunii noastre. Pe măsură ce corupția devine din ce în ce mai sofisticată și mai transfrontalieră, Europa trebuie să răspundă cu aceeași hotărâre și dând dovadă de unitate. Lucrând împreună la nivelul UE, putem îmbunătăți măsurile de prevenire, putem sprijini asigurarea eficace a respectării legii și putem consolida statul de drept în întreaga UE. Invităm acum părțile interesate să contribuie la elaborarea unei strategii care să fie adaptată provocărilor actuale.”
Atât consultarea publică, cât și cererea de contribuții vor rămâne deschise timp de opt săptămâni, până la data de 6 iulie 2026.
UE a instituit deja un cadru solid pentru combaterea fraudei și a corupției. Acest cadru include acte legislative privind protecția intereselor financiare ale UE, combaterea spălării banilor, protecția avertizorilor de integritate, achizițiile publice, precum și recuperarea și confiscarea activelor.
La începutul acestui an, UE a adoptat o nouă directivă privind combaterea corupției, care introduce norme mai stricte și sancțiuni armonizate pentru infracțiunile de corupție, precum și măsuri de prevenire a corupției și de eficientizare a anchetelor și a urmăririi penale.
De asemenea, UE își sprijină statele membre în ceea ce privește consolidarea cadrelor lor naționale anticorupție. Recomandările formulate în Raportul privind statul de drept și angajamentele în materie de reformă reflectate în jaloane concrete din Mecanismul de redresare și reziliență au sprijinit reforme importante la nivel național. Strategia va urmări să consolideze și mai mult coordonarea eforturilor de combatere a corupției în UE.
Directiva nu este o simplă declarație politică. Ea stabilește standarde minime obligatorii pentru definirea infracțiunilor de corupție, sancțiuni, prevenție, investigare, protecția avertizorilor de integritate și cooperare între statele membre.
Corupția nu este doar o problemă națională
Ea afectează statul de drept, democrația, economia, încrederea publică și cooperarea dintre state. De aceea, nu mai este suficient ca fiecare stat să aibă reguli foarte diferite.
Sunt vizate atât sectorul public, cât și sectorul privat
Directiva reglementează mita în sectorul public, mita în sectorul privat, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, ascunderea bunurilor provenite din corupție și îmbogățirea prin infracțiuni de corupție.
Noțiunea de „funcționar public” este largă
Nu sunt avuți în vedere doar funcționarii clasici, ci și persoanele care exercită funcții publice, inclusiv în instituții europene, organizații internaționale, instanțe internaționale, întreprinderi controlate de stat sau entități care prestează servicii publice.
Imunitatea nu trebuie să devină impunitate
Directiva recunoaște existența imunităților constituționale și parlamentare, dar cere statelor să asigure posibilitatea ridicării lor în cauzele de corupție. Ideea este simplă: protecția funcției publice nu trebuie transformată în protecția corupției.
Persoanele juridice pot răspunde sever
Directiva stabilește niveluri minime comune pentru pedepsele penale, prevăzând că statele membre trebuie să mențină sancțiuni maxime suficient de severe, între trei și cinci ani de închisoare, în funcție de gravitatea infracțiunii. Pe lângă răspunderea individuală, actul normativ introduce și sancțiuni importante pentru companii, care pot fi amendate cu procente între 3% și 5% din cifra de afaceri globală anuală sau cu sume fixe între 24 și 40 de milioane de euro, în funcție de natura încălcării. Această prevedere este relevantă deoarece recunoaște rolul companiilor în mecanismele moderne de corupție și transferă responsabilitatea și asupra mediului economic organizat .
Prevenția devine obligație, nu ornament
Statele trebuie să aibă strategii naționale anticorupție, organisme specializate, evaluări de risc, formare pentru funcționari și magistrați, mecanisme de transparență, reguli privind conflictele de interese, declarațiile de avere, finanțarea politică, lobby-ul și fenomenul „ușilor turnante”. Statele membre sunt obligate să creeze organisme specializate pentru prevenirea corupției, cu atribuții clare în evaluarea riscurilor, dezvoltarea strategiilor naționale și promovarea integrității instituționale. Aceste structuri trebuie să desfășoare inclusiv activități de informare publică și educare, astfel încât lupta împotriva corupției să nu fie doar una represivă, ci și una de formare a unei culturi administrative bazate pe transparență și responsabilitate. Comunicarea oficială subliniază explicit necesitatea dezvoltării unei „culturi a integrității”, ceea ce reprezintă o orientare nouă în politica europeană anticorupție .
Societatea civilă și presa sunt recunoscute ca actori esențiali
Directiva afirmă explicit rolul ONG-urilor, mediului academic, jurnaliștilor și jurnalismului de investigație în detectarea corupției și în apărarea statului de drept. Pentru România, această directivă nu înseamnă că sistemul penal trebuie regândit. Multe instituții există deja în Codul penal și în legislația anticorupție. e.
Jurnalismul independent și local va primi un sprijin financiar consolidat în cadrul noului program de reziliență în domeniul mass-mediei, care va face trecerea de la sprijinul actual acordat mass-mediei la programele de finanțare propuse în noul cadru financiar multianual. În cadrul viitoarei revizuiri a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, Comisia va evalua modurile în care se poate consolida vizibilitatea serviciilor mass-media de interes general și modurile în care se pot moderniza normele în materie de publicitate pentru a favoriza sustenabilitatea mass-mediei din UE.
Comisia va prezenta o actualizare a Recomandării Comisiei privind siguranța jurnaliștilor și își va intensifica acțiunile de susținere a cadrului existent al UE de combatere a acțiunilor abuzive în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP).
”În temeiul noilor norme ale UE, statele membre trebuie să prevadă niveluri minime comune ale sancțiunilor pentru infracțiunile de corupție, asigurându-se că sancțiunile maxime nu sunt stabilite la un nivel prea scăzut.
Infractorii pot fi condamnați la pedepse cu închisoarea cuprinse între trei și cinci ani, în funcție de infracțiune. Statele membre vor trebui de asemenea să instituie organisme specializate pentru a preveni corupția și pentru a sensibiliza publicul cu privire la corupție, creând o cultură a integrității. Miza reală nu este doar pedepsirea corupților, ci reconstruirea unui sistem în care funcția publică să fie exercitată cu integritate, transparență și responsabilitate. Corupția nu fură doar bani, ci fură încredere, egalitate, competență și viitor ” a spus și fostul judecător Cristi Danileț, lector universitar și militant pentru educaţia juridică a cetăţenilor, independenţa justiției şi responsabilitate publică.
