Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

O realitate cruntă: 38 de oameni atacați de urși în 2021 !

România este țara cu cei mai mulți urși din Europa, exceptând Rusia siberiană. În țări ca Germania, Austria, Suedia nu s-a mai văzut vreun urs în libertate de 100 de ani. Ceaușescu a protejat specia și a interzis complet vînătoarea după 1975,  astfel, în ultimii 30 de ani, s-a produs o explozie a creșterii demografice,  unii vorbesc despre 6.000-7.000 de exemplare, alții de 8.000, iar unele surse avansează chiar cifra de 10.000. Numărul optim pe teritoriul României ar fi de 4.000 de exemplare, deci asistăm la o dublare a efectivului normal.

Aceasta proliferare accelerată se produce în acelasi timp cu ofensiva omului. Turismul a fost in ultimii ani în expansiune, s-au construit pensiuni în zone care,  în trecut erau izolate. Cel mai mare impact l-au avut defrișările, din cauza cărora sau redus teritoriile urșilor. în plus, economia de piață a condus și la dezvoltarea afacerilor cu fructe de padure, prezenta masivă a oamenilor în aceste arii deranjînd urșii în perioada în care trebuie să se hrănească.

Urșii caută apropierea de om pentru că,  s-au obișnuit să asocieze prezenta turistului cu mâncarea pe care o are acesta în rucsac. Românii au căpătat un obicei din a hrani urșii “cersetori”, înfometați oricum prin reducerea propriilor teritorii. Astfel, urșii își pierd instinctul de a-și procura singuri hrana, căutând să traiască în apropierea omului. Iar animalele care sunt crescute în gospodării sau la stână,  sunt o altă sursă de hrană pentru urșii flămânzi. Dar și containere de gunoi din orașe, care nu sunt asigurate conform legii, atrag în special ursoaicele cu pui, hrana fiind ușor de procurat.

Și cum interacțiunea dintre om și urs nu este una tocmai prielnică, în 2021, 38 de oameni au fost atacați de urși. Marea majoritate a atacurilor au avut loc la stână, în pădure, iar 99% dintre cei atacați sunt bărbați cu vârste cuprinse între 24-71 de ani, iar incidența cea mai are găsindu-se în județele Harghita, Prahova, Vrancea, Covasna.

Niciun turist nu a fost atacat în zonele în care și-au făcut prezența ” urșii cerșetori”,  pe Transfăgărășan, Sinaia, Băile Tușnad, etc.

Ministerul Mediului a emis, în luna august,a acestui un ordin în care sunt prevăzute sumele de bani cu care vor fi plătiți cei care vor împușca sau eutanasia urșii agresivi.

ursi

Potrivit documentului, alungarea unui urs dintr-o localitate poate fi recompensată cu suma de 400 de lei. Tranchilizarea  ursului  este plătită cu 750 de lei, iar împușcarea animalului cu 500 de lei.

Sumele plătite către gestionarii faunei cinegetice și medicii veterinari, în cazul unei intervenții împotriva urșilor, vor fi decontate de către Ministerul Mediului primăriilor. În cazul în care urșii vor reprezenta un pericol pentru oameni, intervențiile vor avea loc în funcție de gradul de risc: redus, mediu sau mare, potrivit Ministerului Mediului. În cazul în care riscul este mare, „decizia de eutanasiere ori împușcare trebuie luată gradual”, prima opțiune fiind reprezentată de eutanasiere, dacă situația permite o astfel de intervenție. Conform actului normativ, în cadrul fiecărei unitate administrativ teritorială se va constitui o echipă de intervenție imediată care este condusă de primar sau de viceprimar. Ei sunt persoanele care, conform legii, în baza expertizei profesionale, decid asupra modului de intervenție imediată care poate fi de trei tipuri: alungarea, tranchilizarea și relocarea, eutanasierea sau împușcarea ursului. Liderul echipei de intervenție este fie primarul, fie viceprimarul UAT-ului în care a fost semnalată prezența unui urs agresiv.

”Este nevoie de un management activ al populațiilor de urs, care să țină populația de urs la nivel optim, în raport cu capacitatea de suport a habitatelor naturale. Altfel, aceste populații cresc, bazate pe hrană artificială. Populațiile de urs au ajuns adesea mult mai mari în zona de dealuri, datorită hranei artificiale disponibile, decât în arealele naturale ale ursului. Iar întâlnirile nefericite cu ursul nu mai sunt în păduri în creierul munților, ci ciobani cu oile, agricultori la fânețe sau livezi sau și mai rău în curțile oamenilor. Hrana artificială schimbă obiceiurile de hrănire, iar lipsa vînătorii face ca ursul să nu mai aibă teamă de om. Țarcurile nu rezolvă nimic. Cel închiși în interiorul țarcurilor sunt oamenii, care nu mai au curaj să se plimbe prin păduri,în unele zone ca la Tușnad nici prin oraș, iar noaptea,  nici prin curte !!! Relocarea înseamnă doar relocarea problemei în altă zonă. Populațiile de urs trebuie gestionate activ, prin cote de intervenție, pentru a păstra populațiile la nivelul optim de suport al habitatelor naturale. Prin această știință a gestionării vânatului avem astăzi această viață sălbatică bogată , fără conflicte cu omul, nu prin non-intervenție” a ținut să declare Constantin Tobescu, liderul Fordaq.

Până în luna noiembrie s-au făcut deja 100 de intervenții pe oug-ul aprobat  în luna august.  ”Noi am lansat o procedură de achiziție publică pentru relocare  astfel încât,  în momentul în care le putem achiziționa, toate exemplarele relocate să fie dotate cu asemenea aparatură și să urmărim traseul parcurs de exemplarele relocate. Din punct de vedere știintific vor fi informații foarte utile, pentru că foarte multe state membre UE spun că relocarea nu mai este o soluție viabilă pe termen mediu lung și exemplarele se întorc și vrem să avem date în acest sens din România.”, a spus ministrul  Mediului Tanczos Barna.  Exemplarele care circulă pe stradă, care revin în mod constant și care pun în pericol viața oamenilor trebuie relocate.
“În cazul în care sunt agresive există posibilitatea extragerii acestora. Avem din câte știu cel puțin treo  intervenții de extragere prin împușcare pentru că atunci când echipele încercau să îndepărteze sau să reloce acele exemplare, acestea au atacat și atunci Ordonanța permite să iei această măsură.”, a spus ministrul.

Iar cei de la asociașia  Ageent Green cer demisia ministrului mediului.

”Acest ministru a coalizat cu vânătorii de trofee, cu mafia lemnului și blochează inițiative legislative benefice naturii, precum și finanțări cheie pentru rezolvarea unor probleme de mediu. Mai mult, sub conducerea lui Tanczos Barna, ministerul mediului a mințít consecvent Comisia Europeană în privința infringmenturilor pe păduri, ceea ce va costa România bani grei. Din păcate nu din banii ministrului, ci ai românilor. Singurele victorii pentru natură sunt cele în instanțele de judecată. Mentalitatea de la minister nu s-a schimbat deloc. Natura nu este văzută ca suport al vieții ci ca pe o piedică care trebuie rezolvată.

Acestea sunt doar câteva dintre problemele majore pentru care acest ministru trebuie schimbat urgent:

ANIMALE SĂLBATICE
1. Favorizează pe față vânătoarea de trofee prin atitudinea pe care o afișează și prin inițiativele legislative disperate pe care le promvează.

2. A eșuat să abordeze esența problemei (degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția), dar se comportă ca un instigator la ucidere.

3. Se face vinovat de pierderile de vieți omenești și de pagubele suferite de oameni prin blocarea tuturor fondurilor care ar fi putut reduce conflictul om-urs și care ar fi putut îmbunătăți coexistența și coadaptarea (de exemplu: a blocat banii alocați în 2019 pentru garduri electrice).

4. Tergiversează realizarea și aplicarea unui plan național de acțiune pentru salvarea speciei urs.

5. Creează premisele pentru vânarea altor specii strict protejate: râs și pisică sălbatică, dar și abuzuri în rândul altor specii, inclusiv de păsări cântătoare.

6. Continuă să permită exclusiv asociațiilor de vânătoare să administreze fauna României din banii obținuți prin împușcarea animalelor deși studiile arată că ecoturismul prin tururi ghidate de specialiști produc de 14 ori mai mulți bani și locuri de muncă.

PĂDURI
1. A secretizat datele Inventarului Forestier National despre dimensiunea tăierilor ilegale și nu a aprobat finanțarea unui nou inventar care ar putea arăta dimensiunea reală a tăierilor ilegale de păduri..

2. A secretizat datele din SUMAL pe care publicul le-a cerut la Marșul pentru Păduri și care au devenit obligatoriu de oferit publicului prin HG.

3. Nu dorește să folosească fondurile din PNRR pentru stoparea deșertificării și creșterea suprafeței împădurite a țării de la 29% la 40%. Ambiția domniei sale este de a planta 40 mii hectare până în 2026 deși România are nevoie urgentă de 2 milioane de hectare cu păduri noi. În ritmul actual de împădurire, România va ajunge la 40% suprafață împădurită peste 16.500 de ani dacă nu se vor mai face defrișări începând de astăzi.

4. Nu a reformat fundamental Romsilva.

BIODIVERSITATE
1. Nu a pus capăt tăierilor în parcuri naționale și în rezervații.

2. Nu susține stricta protecție a 10% din suprafața României, așa cum prevede strategia europeană pentru biodiversitate.

3. Tăierile abuzive în siturile Natura 2000 continuă deși România se află în infringement din partea Comisiei Europene.

4. Blochează aprobarea directivei INSPIRE care stabilește digital și precis limitele tuturor ariilor protejate. În acest fel, mafia imobiliarelor și Romsilva mută limitele ariilor naturale protejate după bunul plac pentru investiții distructive.

5. Refuză protejarea strictă a ultimelor păduri seculare și primare (aproximativ 500.000 de hectare) și promovează prin PNRR construirea de noi drumuri forestiere, inclusiv în aceste păduri.

6. Refuză realizarea strategiei naționale pentru ecoturism.

7. Susține exclusiv silvicultori în Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), deși această agenție trebuie condusă și formată din specialiști în științele naturii.

DEȘEURI

1. Nu interzice importul de deșeuri.

2. Blochează digitalizarea deșeurilor.

3. Blochează realizarea rampelor de colectare separată a deșeurilor casnice mari pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte.

APE
1. A blocat radarul balastierelor

2. Promovează betonarea râurilor, inclusiv cu bani din PNRR, în loc să renatureze râurile.

SCHIMBĂRI CLIMATICE
1. Nu a prezentat un plan concret de acțiune pentru reducerea ca România să îndeplinească ținta de neutralitate climatică.

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share