Gabor Mate: ”Ia o pastilă și sună-mă peste două săptămâni!”. În domeniul psihiatriei nici măcar nu se vorbește despre vindecare.

În 2010, doctor Gabor Mate a devenit interesat de medicina tradițională a plantelor amazoniene ayahuasca și de potențialul său pentru tratarea dependențelor. El s-a asociat cu un Shipibo ayahuasquero (vindecător tradițional șaman) peruan și a început să conducă retrageri de mai multe zile pentru tratamentul dependenței, inclusiv cele într-o comunitate a Primelor Națiuni din Coasta Salish, care au făcut obiectul unui studiu observațional al cercetătorilor în sănătate de la Universitatea Victoria și Universitatea din Columbia Britanică. Deși preliminare și limitate de designul studiului observațional, rezultatele cercetării au arătat că participanții au avut îmbunătățiri semnificative în unele măsurători psihologice și reduceri ale consumului problematic de substanțe, sugerând că afirmațiile lui Maté privind eficacitatea terapeutică pot fi bine întemeiate. Cu toate acestea, când guvernul federal canadian a aflat despre munca lui Maté cu ayahuasca în 2011, Health Canada a amenințat că va trimite chestiunea la RCMP dacă nu își încetează imediat activitățile cu un drog ilegal. (wikipedia.org)

Într-o conversație facilitată de platforma media românească „Obiceiuri de Republica”, dr. Gabor Maté, renumit speaker și autor de bestselleruri, discută despre traume, dependență și o nouă paradigmă medicală cu psihiatrul român Gabriel Cicu, fondatorul clinicii Color Mind din București.

Extras din video:

Gabor Mate: În urma unui studiu pe care îl realizam cu șamanii din Peru, aceștia mi-au spus, (deși nu știau nimic despre mine, despre profesia mea internațională, sau copilăria mea): ”Noi simțim că ai lucrat cu foarte mulți oameni traumatizați și le-ai absorbit trauma și stresul, fără să te purifici de ele. De aceea energia ta este atât de întunecată”. Și mi-au mai spus așa, ”noi credem că atunci când erai foarte mic ai trecut printr-o sperietură pe care nu ai depășit-o încă”. Nu știau nimic despre mine și era adevărat. Așa că m-am izolat, am stat singur, am făcut yoga, am meditat, m-am plimbat în pădurea tropicală și o dată la două seri participam la o ceremonie. Nu o să intru acum în detalii legat de ce mi s-a întâmplat, voi spune doar că la a cincea ceremonie am trăit o experiență intensă, care m-a zguduit. Și scriu despre asta în noua mea carte. Când au auzit că un grup de medici vine la ei, s-au gândit că vor avea o sarcină ușoară. Mi-au spus „noi lucrăm mereu cu oameni traumatizați și le absorbim energiile, dar ne purificăm de ele după, și ne-am gândit că și voi medicii faceți același lucru. Dar nu, voi ați venit aici. Nu am mai întâlnit niciodată un grup atât de greu și de întunecat.„

Rep: A fost o schimbare puternică în paradigma medicală. Noi, în lumea medicilor, nu am mai vorbit până atunci în termeni de ”vindecare”. Noi folosim termenul de tratament și diagnostic.

Gabor Mate: În domeniul psihiatriei nici măcar nu se vorbește despre vindecare, pentru că acei medici habar nu au cum să vindece depresia sau tulburarea bipolară, ADHD sau psihoza. Se pot controla simptomele, asta se poate face. Vindecarea nu este în vizorul lor. Asta e în noua mea carte. Vorbesc pe larg despre întreaga paradigmă psihiatrică, chiar și despre conceptul de boală mintală. Pentru că psihiatrii nu știu să pună întrebări despre ce fel de viață a avut persoana în cauză, care ar putea explica de ce sunt prezente anumite manifestări în interiorul oamenilor. Dar dacă vei pune acele întrebări, poate îi vei ajuta pe oameni să se vindece, asta e diferit față de ”Ia o pastilă și sună-mă peste două săptămâni”. Nu am nimic împotriva pastilelor, dar nu tratează procesul în adâncime, nu fac decât să înabușe simptomele.

Rep: Când vorbești despre proces, de fapt te referi la sentimente, de tristețe, de fericire? 

Gabor Mate: Nu vorbesc neapărat de sentimente, fiindcă uneori, oamenii nici nu știu ce simt. Sentimentul este ceva ce simți și de care ești conștient. Dar mulți oameni, de exemplu, au o mare furie, însă nu simt furia. De ce nu simt furia? Pentru că în copilărie nu li s-a permis, așa că au trebuit să o ignore, să o reprime, să o împingă undeva în adâncime, încât nici măcar nu știu că sunt furioși.

Ce cuvânt folosim când împingem ceva în jos, când înlăturăm un lucru cum spunem? În engleză se numește depresie – a (de)presa ceva, înseamnă a-l împinge în jos. Așadar depresia nu este un sentiment de furie, ci doar o dispoziție în care te simți înstrăinat, plictisit și simți durere. Dar nici măcar nu simți un sentiment adevărat.

Și aici intervine ajutorul de specialitate. Sentimentele tind să iasă la suprafață. Dar oamenii nu știu care e substratul acelor sentimente. Astfel că e posibil ca, foarte des, oamenii să simtă furie, pentru că întârzie autobuzul 5 minute și nu știu că ceea ce simt cu adevărat este suferința și dezamăgirea trăite în copilărie, pentru că nevoile lor nu au fost satisfăcute. Brusc îi apucă: ”a întârziat autobuzul, e groaznic!” Un alt mod în care apar sentimentele, este să îi întrebi despre copilărie, despre ce li s-a întâmplat și ce sentimente au avut.

Motivul pentru care sentimentele sunt reprimate, la vârsta de doi sau trei ani, este pentru că nu s-au simțit în siguranță să le dea curs.

Fiindcă, ”dacă mă înfurii, mami n-o să mă placă, și nu o pot lăsa pe mami să nu mă placă, pentru că atunci nu voi supraviețui, așa că le voi da deoparte”. Nu conștient sau inconștient. Îmi voi ignora sentimentele.
Iar dacă merg apoi la psiholog și se vor simți în siguranță să vorbească, siguranța aceea le dă permisiunea să simtă ce se află în interiorul lor. Prin urmare, lucrul de care au oamenii nevoie pentru a fi complet în contact cu sentimentele lor este siguranța, siguranța emoțională.

Rep: Cum poți descrie siguranța, în acest moment în care se află lumea?

Gabor Mate: Nu a existat niciodată o siguranță absolută în lume, oricând puteai fi lovit de un fulger, omorât de cutremur, lovit de autobuz, așa că nu există siguranță absolută. Iar în unele locuri din lume, precum Europa de Est, există tot felul de pericole istorice, fie că ești român, maghiar, sârb, croat, ucrainean sau rus, polonez, ceh, există frământări permanent.

• Citește AICI seria de articole dedicată doctorului Gabor Mate.

Dar când vorbesc de siguranță, nu mă refer la certitudine absolută. Mă refer la faptul că vin în cabinetul tău și simt că tu mă vei accepta, că nu mă vei judeca, nu mă vei respinge, vei fi curios în ceea ce mă privește, vei avea puțină compasiune pentru mine. Ești aici să mă ajuți. Așadar siguranța nu înseamnă doar absența unei amenințări, a unui pericol, ci și prezența contactului. Așa că atunci când vorbesc despre siguranță în acest sens, vorbesc despre contactul acesta.

(prima parte)

Va urma

Citește și:

Gabor Mate: Cel mai mare dar pe care un părinte îl poate da copilului este propria lui fericire

Gabor Mate: De ce sunt atât de importanți primii 3 ani de viață

Cum mă regăsesc?

Știu ce vreau. Am nevoie să simt bucuria vieții!

Starea de mulțumire și regăsirea Sinelui – Starea de conștiință se consolidează, forța egoului se pierde

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media