OMRAAM AIVANHOV: Când suferiți, să nu îi cereți Domnului să vă elibereze de suferință

„Dumnezeu nu există pentru a răspunde nevoilor de comoditate, de liniște și bunăstare ale oamenilor. El se preocupă numai de ceea ce îi face să crească. Ei nu au înțeles însă bine aceasta. Când suferă, ei se roagă Domnului…Este foarte bine, rugăciunea îi poate ajuta, dar ei trebuie să știe la ce le folosește, în ce scop și când să o utilizeze, altminteri ei nu o vor simți niciodată împlinită.

Când suferiți, să nu îi cereți Domnului să vă elibereze de această suferință, ci să vă ajute să o suportați, pentru a extrage din ea toate binefacerile. Pentru că rațiunea existenței suferinței nu este de a ne face rău, ci a ne învăța unde se află adevăratul bine, făcându-ne astfel mai puternici, mai inteligenți, maivii. Repetați-vă zilnic că, datorită suferinței, veți dobândi o mare cunoaștere. Să nu vă gândiți că, vorbindu-vă astfel, eu vă minimizez sau vă subestimez suferințele; eu îmi vorbesc și mie însumi, fiindcă toți, fără excepție, trebuie să ne instruim și să ne perfecționăm.

Cele mai multe religii afirmă că suferinţele ne vin de la Dumnezeu: El trimite încercări celor buni fiindcă îi iubeşte, şi tot Dumnezeu îi urmăreşte deopotrivă pe cei răi ca să îi pedepsească pentru faptele lor şi să îi îndrepte pe calea cea bună. Ce se întâmplă în realitate?

Există nişte legi neschimbătoare ce guvernează universul creat de Dumnezeu, cât şi funcţionarea sa. Cum fiinţa umană face parte din acest univers, dacă încalcă legile, ea se ciocnește de puterile cosmice și primeşte nişte lovituri. Într-un anumit sens, se poate afirma că Dumnezeu o pedepseşte. Iar dacă ea se străduieşte să înţeleagă şi să respecte mereu mai bine legile, greutăţile întâlnite constituie deopotrivă pentru ea cauzele unor suferinţe; dar aceste suferinţe întâlnite de oricine în mod natural pe calea evoluţiei participă la dezvoltarea sa armonioasă. De aceea se poate afirma deopotrivă că Dumnezeu îi face să sufere pe cei buni: El îi face să sufere fiindcă iubirea sa doreşte dezvoltarea, împlinirea lor. Această iubirea face şi ea parte din legile cosmice.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov