Parlamentul European îşi pregăteşte poziția privind Fondul European pentru Competitivitate
Ieri a fost publicat în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) a Parlamentului European prima versiune a raportului privind înființarea Fondului European pentru Competitivitate (ECF).
Acest document, elaborat de europarlamentarul român Dan Nica (S&D) în calitate de coraportor, alături de Christian Ehler (Germania, PPE), reprezintă pilonul central al viitoarei arhitecturi a Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034.
”Raportul privind Fondul European pentru Competitivitate, cel mai important capitol din bugetul multianual al Uniunii Europene, este finalizat și a fost publicat. Am tratat acest dosar cu o idee foarte clară: România si Europa nu își pot recâștiga competitivitatea, dacă nu creează din nou condițiile pentru ca industria să producă, să investească și să inoveze acasa.
Pentru România, acest lucru este esențial. Vorbim despre locuri de muncă, investiții, costuri de producție, facturi la energie și capacitatea economiei noastre de a rezista într-o competiție globală tot mai dură. Propunerea Comisiei Europene a fost un punct de plecare. Dar, forma inițială a regulamentului a avut nevoie de ajustări serioase. Am considerat de la început că sumele propuse sunt insuficiente în raport cu nevoile reale ale Europei și că arhitectura fondului trebuia corectată pentru a răspunde mai bine realității economice și industriale. De aceea, raportul propune o suplimentare a fondurilor de la 234 mld Euro la 257 mld Euro.
De aceea, în raport am intervenit ferm pentru a întări exact acele domenii fără de care competitivitatea europeană nu poate fi reconstruită: industria, energia, digitalul și capacitatea europeană de securitate și apărare.
Am crescut alocările propuse pentru infrastructură energetică, tehnologie curată și decarbonizare industrială, pentru că fără investiții serioase în aceste zone nu vom avea nici costuri mai mici pentru energie, nici industrie competitivă.
Am întărit componenta de digital, pentru că Europa nu poate fi competitivă dacă rămâne în urmă la infrastructură digitală, tehnologii strategice și viteză de implementare.
Am consolidat și dimensiunea de securitate, apărare, spațiu și materii prime critice, pentru că astăzi competitivitatea nu mai înseamnă doar economie, ci și capacitatea de a reduce dependențele strategice și de a proteja interesele europene.
Un mesaj central al raportului este acesta: Europa are nevoie de mai multă flexibilitate, dar și de mai multă predictibilitate.
Flexibilitatea este necesară pentru a reacționa la crize și la schimbări rapide. Dar investițiile mari în industrie, energie, apărare, infrastructură și digital nu se fac din improvizație și din mutări permanente de resurse. Ele au nevoie de stabilitate, claritate și semnale credibile pe termen lung.
Tocmai de aceea, raportul propune un balans între flexibilitate și predictibilitate: suficientă capacitate de reacție, dar fără ca Fondul European pentru Competitivitate să devină o rezervă bugetară din care se mută bani de la o urgență la alta, în timp ce industria romaneasca si europeană rămâne fără sprijin real.
În același timp, am păstrat o logică de ansamblu a fondului. Pe lângă prioritățile majore legate de industrie, energie și digital, raportul include în mod coerent și sănătatea, biotehnologia, prosperitatea sustenabilă, competențele, investițiile sociale, precum și instrumentele financiare necesare pentru a mobiliza capital privat. Dar, centrul de greutate trebuie să rămână acolo, unde Europa pierde astăzi teren: în industrie, în costul energiei și în tehnologiile viitorului.
Un element important al raportului este și propunerea de a crea un DARPA european, inspirat de modelul american, pentru a susține cercetarea de vârf, tehnologiile disruptive și proiectele cu miză strategică mare pentru Uniunea Europeană. Europa trebuie să învețe să gândească mai ambițios, sa implementeze mai rapid și să investească mai curajos acolo unde se decide competitivitatea viitorului.
Am reinstaurat horizontal instrumentul InvestEU, cu o alocare propusă de 40 de miliarde de euro, cu sume dedicate din fiecare fereastră, asigurând coerența între priorități și instrumentele financiare utilizate, și am creat o nouă fereastră pentru locuinţe şi investiţii sociale, stabilită juridic fără alocări din Fondul pentru Competitivitate, finanțarea urmând să provină din Facilitatea Uniunii Europene.
Am spus-o constant și o repet: Europa nu poate deveni mai competitivă cu energie scumpă, cu industrie slăbită și cu investiții fragmentate.
Iar România are tot interesul ca acest fond să fie resiliente, construit corect, cu priorități clare și cu resurse mai bine orientate.
Acesta este sensul raportului pe care l-am finalizat astăzi: un Fond European pentru Competitivitate mai credibil, mai bine țintit și mai util economiei reale. Pe baza acestui text, urmează să se poarte negocierile premergatoare votului din plenul Parlamentului European si cele cu Consiliul UE pentru stabilirea formei finale a Regulamentului”, a transmis europarlamentarul Dan Nica.
Raportul propune pentru ECF o sumă totală de 257,73 miliarde de euro, o creștere semnificativă față de propunerea inițială a Comisiei Europene de 234,3 miliarde, fiind conceput ca un design echilibrat care să consolideze industria europeană printr-o abordare bazată pe cererea reală.
Raportul va fi prezentat în cadrul comisiei ITRE pe 6 mai 2026
Abia după centralizarea și negocierea acestor propuneri va avea loc votul în comisia ITRE, urmat de votul decisiv în plen, care va stabili poziția oficială a Parlamentului European. Ulterior, pe baza acestui mandat consolidat, vor începe discuțiile finale cu Consiliul UE pentru adoptarea Regulamentului ce va defini cum vor fi cheltuite cele 257,73 de miliarde de euro în următorul buget multianual.
Ce propune raportul:
Dacă în exercițiul financiar trecut (2021-2027) fondurile pentru competitivitate erau fragmentate în numeroase programe separate, noul ECF unifică 12 fonduri existente într-o structură organizată pe patru piloni principali de investiții, finanțați printr-un mix de granturi (bani nerambursabili) și garanții prin programul InvestEU.
Primul pilon, dedicat Infrastructurii Energetice, Tehnologiilor Curate și Decarbonării Industriei, dispune de un total de 39,73 miliarde de euro:
Această sumă este compusă din 24,73 miliarde euro sub formă de alocări directe pentru infrastructura mare și decarbonare, la care se adaugă 15 miliarde euro direcționați prin InvestEU, care are rolul de a mobiliza capitalul privat pentru proiecte energetice majore și tehnologii precum pompele de căldură pentru locuințe.
Al doilea pilon vizează Sănătatea, Biotehnologia și Prosperitatea Sustenabilă, având un buget de 15 miliarde de euro:
Aici, finanțarea combină 10 miliarde euro în granturi directe pentru ecosistemul de sănătate și biotehnologie cu o alocare de 5 miliarde euro prin InvestEU. Acest pilon finanțează inclusiv inițiativa European Bauhaus, asigurând că inovația în sănătate și sustenabilitatea locuințelor merg mână în mână cu dezvoltarea competențelor profesionale.
Cel de-al treilea pilon, axat pe Infrastructura Digitală și Leadership-ul Digital, beneficiază de 54 de miliarde de euro:
Din acest total, 39 de miliarde sunt granturi pentru conectivitate publică și infrastructură tehnologică, în timp ce 15 miliarde euro sunt canalizați prin InvestEU. Scopul final este de a asigura resursele necesare pentru ca Europa să recupereze decalajul tehnologic.
Cel mai mare capitol, Pilonul 4, dedicat Materiilor Prime Critice, Securității, Apărării și Spațiului, primește o alocare impresionantă de 132 de miliarde de euro:
Grosul sumei, de 127 miliarde euro, merge către proiecte strategice de stat, precum programul spațial sau apărarea, în timp ce 5 miliarde euro sunt direcționați prin InvestEU pentru a sprijini IMM-urile din aceste lanțuri de aprovizionare critice. O componentă revoluționară aici este alocarea a 13 miliarde euro pentru cercetarea în apărare după modelul D.A.R.P.A. european, menit să finanțeze inovația de mare risc.
Pe lângă acești piloni, raportul introduce o noutate juridică majoră în bugetul UE: fereastra pentru Locuințe și Investiții Sociale.
Deși urmează să fie stabilită juridic prin acest raport pentru a permite finanțarea locuințelor sociale și studențești, aceasta va fi alimentată din „Facilitatea UE”, fără a diminua bugetul ECF. Întregul sistem este protejat de o marjă de flexibilitate de 16 miliarde euro pentru crize neprevăzute, are o alocare de 3% pentru competențe în fiecare fereastră și dispune de un miliard euro pentru consiliere tehnică.
