Pe 21 mai mare sărbătoare la Schitul din Straja

Pe 21 mai, la Schitul din Straja va fi mare sărbătoare, pentru că îşi sărbătoreşte unul dintre hramuri. La slujbă vor  participa înalți ierarhi  şi un sobor de preoţi. Ctitorul schitului, omul de afaceri Emil Părău invită pe această cale cetăţenii Văii Jiului să  participe la marea sărbătoare din Straja.

În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinţii Constantin şi Elena, un turist a aprins lumina într-o încăpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de către unul dintre turişti, dar după numai două săptămâni fenomenul s-a repetat. Interpretarea dată atunci de un călugăr a fost legată de cei opt sute de ostaşi care au murit în zonă în Primul Război Mondial. Aşa a fost construită Crucea Eroilor în memoria militarilor români, după care,  a fost ridicat schitul din lemn şi, mai apoi, tunelul celor 365 de sfinţi.

Sfinţii împăraţi, Constantin şI mama sa, Elena, erau de neam roman. Tatăl lui Constantin cel Mare, Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Diocleţian, a divorţat de Elena, care nu s-a recăsătorit, ci a trăit cu credinţă în Dumnezeu, în preajma fiului său, Constantin. În acei ani, Maxenţie, care împărăţea în Roma, făcea nenumărate nelegiuiri, chinuindu-i pe creştini şi dărâmând sfintele biserici. Constantin n-a fost de acord cu persecuţia tiranului Maxenţie şi a pornit război împotriva lui.  Cu toate că avea mai puţini ostaşi decât Maxenţie, şi-a pus nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu, Căruia se ruga deseori, cu toate că, la acea vreme nu era botezat. Iar ruga sa a fost ascultată. În amiaza mare, I s-a arătat pe cer o cruce mare, închipuită din stele, sub care era scris: „Cu acest semn vei birui”. Noaptea, în somn, i s-a descoperit Mântuitorul Iisus Hristos, care i-a cerut să pună semnul Sfintei Cruci pe steagurile soldaţilor. Cu mare credinţă a poruncit atunci oştenilor să se însemneze cu semnul Sfintei Cruci atât pe steaguri cât şi pe haine, pe coifuri şi pe arme şi au pornit la luptă. Semnul Sfintei Cruci le-a adus biruinţă. Maxenţie a fost înfrânt şi înecat în apa Tibrului, de lângă Roma.  Constantin a fost primit cu mare bucurie în cetate şi încoronat ca împărat al întregului Imperiu roman de Apus, în anul 313. Ca semn de mulţumire către Dumnezeu, împăratul Constantin a semnat un act, după sfatul maicii sale, cunoscut până astăzi sub numele de „Edictul de la Milano”, prin care s-a dat libertate tuturor creştinilor, aceasta fiind dealtfel cea mai importantă realizare a  împăratului Constantin cel Mare. În anul 313 creştinismul a fost recunoscut de stat, însă a devenit religie mai târziu, în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). Însă prin Edictul de la Milano episcopii şi preoţii au fost scoşi din închisori, templele idoleşti au fost dărâmate iar în locul lor au fost clădite biserici creştine. Au fost aruncate uneltele de tortură, în timp ce cuptoarele în care se ardeau creştinii au fost stinse. Cei care fuseseră prigoniţi pentru dreapta credinţă îi mulţumeau lui Dumnezeu cu lacrimi în ochi. Împăratul Constantin a domnit 42 de ani apoi, în anul 337 a trecut la Domnul, lăsând Imperiul Roman în stăpânirea celor trei fii ai săi. A fost înmormântat în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol pe care a ctitorit-o.

În pisania aflată deasupra uşii de la intrare stă scris: “Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi împreună cu lucrarea Duhului Sfânt s-a zidit şi pictat această sfântă biserică. Întreaga lucrare a început în 22 mai anul Domnului 1999, cu binecuvântarea chirarhului locului PS Dr. Timotei Seviciu, prin grija, osteneala şi cheltuiala lui Emil Ilie Părău alături de familia sa, soţia Marcela cu fiii Alin şi Dorin. Tot în acest an, biserica a fost împodobită cu pictură în ulei executată de pictorul Petru Dănuţ din Somoşcheş, judeţul Arad, sfinţindu-se în anul Domnului 1999, octombrie 23, de către Prea Sfinţia Sa Dr. Timotei Seviciu, Episcop al Aradului şi Hunedoarei. Pentru grija deosebită de a-şi împlini visurile dintr-o curată şi statornică dragoste faţă de Dumnezeu, primeşte Doamne pe binefăcătorul, ostenitorul şi iubitorul acestui sfânt locaş împreună cu familia sa. Fie această biserică o vie mulţumire adusă lui Dumnezeu de ctitor şi familia sa în veci, Amin. Data 23.X.1999”.

Acum, la Schitul din Straja slujește de câțiva ani, părintele Stareț Dimitrie Ivașco, un maramureșan din Ieud, care a studiat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba-Iulia.

Biserica este din lemn, în formă de navă, pe fundatie de beton. Are lungimea de 10 m şi lăţimea de 7,5 m. Spaţiul este repartizat în altar şi naos. Are şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de patru stâlpi din lemn. Pridvorul este împrejmuit cu un grilaj din lemn înalt de 105 cm. Altarul este luminat de o fereastră la sud-est şi alta la nord-est. Catapeteasma este din lemn de paltin, sculptat cu Sf. Apostoli şi Cina cea de Taină sus, îngeri şi Maica Domnului pe Uşile împărăteşti şi diaconeşti. Lângă catapeteasmă, pe peretele nordic, este sculptată în mărime  naturală Sf. Muceniţă Varvara, ocrotitoarea minerilor. În partea vestică a naosului se afla balconul pentru cor, susţinut de patru stâlpi din lemn împodobit cu sculptură, dar şi cu o cruce mare sculptată, care se înalţă de la pardoseală până în partea superioară a balconului. Este crucea, care este scoasă din biserică în Vinerea Mare, când se organizează în municipiul Lupeni, singura procesiune religioasă care reconstituie drumul Mântuitorului, pe muntele Golgotei. Conform calendarului şi tradiţiilor populare, ziua de Constantin şi Elena corespunde sărbătorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul păsărilor din păduri). Se crede că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare iar recoltele vor fi mâncate de păsări dacă se munceşte la câmp. De asemenea, se consideră că este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, altfel acestea se vor usca. Este ziua în care păstorii îşi aleg baciul şi locul stânelor, femeile alungă duhurile rele cu tămâie şi agheazmă, iar bărbaţii aprind Focul Viu, în jurul căruia stau şi se afumă împreună cu oile, ca să fie ferite de rele cât timp vor sta la stână, în timp ce, prin zgomote şi strigăte, alungă vrăjitoarele care fură sporul laptelui.

Peste 1, 7 milioane de români își serbează  onomastica, purtând numele Sfinților Constantin și Elena.

Și,  cu ocazia zilei onomastice să le urăm sărbătoriților sănătate, fericire și să traiască întru mulți ani binecuvântați cu pace și bucurii.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media