PNRR pentru dezvoltarea localităților, anunțul făcut de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila

Incepand de luni se vor putea accesa fonduri din PNRR pentru dezvoltarea localitatilor, a anuntat Cseke Attila, Ministrul Dezvoltarii. Autoritatile publice locale vor putea solicita fonduri pentru localitati si infrastructura, anuntul a aparut public in Monitorul Oficial prin Ghidul solicitantului finalizat pentru acest fond.

Din data de 4 februarie ghidul a fost in consultare publica. Cererile vor putea fi depuse in mod transparent pe platforma pregatita de Ministerul Dezvoltarii, care functioneaza in acest moment pentru depunerea cererilor pentru Valul renovarii.
Pentru familiarizarea cu aplicatia digitala, aceasta va fi deschisa astazi, 11 mai. Ministrul a mai specificat si faptul ca cererile depuse de miercuri pana pe 16 mai, la ora 10.00, vor avea scopul de a familiariza beneficiarii cu platforma, iar incercarea si accesarea Fondului Local se vor putea face doar dupa deschiderea oficiala a apelurilor, luni, 16 mai.
Fondurile sunt prealocate pe fiecare categorie de UAT, insa fiecare categorie de investitie are un buget maxim ce nu poate fi depasit. Cererile de finantare pot fi depuse pana pe data de 30 iunie.
Pentru finantare si reabilitare termica si seismica se aloca un buget de 2,82 miliarde de euro. „Prin PNRR, Ministerul Dezvoltarii finanteaza si reabilitarea termica si seismica a cladirilor publice si rezidentiale, cu un buget de 2,82 miliarde de euro, pentru care apelurile de proiecte au fost lansate in 1 aprilie, iar fondurile au fost accesate deja in proportie de peste 70%. Acum, cu o luna si jumatate inainte de termenul asumat, vom lansa si apelurile de proiecte pentru Fondul Local, alta componenta a PNRR gestionata de Ministerul Dezvoltarii”, a declarat Cseke Attila.
Ministrul sustine ca pentru asigurarea dezvoltarii echitabile a localitatilor, in aceasta schema de finantare sunt prevazute fonduri prealocate. De asemenea, fondurile sunt garantate pentru fiecare comuna, oras, municipiu ce depune solicitari de finantare pentru investitiile ce pot fi accesate. „Astfel suma prealocata este de 12.350.000 euro pentru municipiul Bucuresti si 12.155.000 euro pentru fiecare sector in parte, fiecare comuna are o suma prealocata in valoare de 324.770 euro, fiecare oras poate accesa 3.189.815 euro, fiecare resedinta de judet – 12.493.000 euro, in timp ce, pentru celelalte municipii, suma este de 4.193.550 euro”, scrie Mediafax.
Cu ajutorul finantarii Ministerului Dezvoltarii se pot construi la nivel national un total de 5.522 de locuinte pentru tineri si specialistii din sanatate si invatamant. „Din Fondul Local, comunitatile locale, cu finantare de la Ministerul Dezvoltarii, pot construi, la nivel national, in total 5.522 de locuinte pentru tineri si specialistii din sanatate si invatamant, eficiente energetic, vor putea fi innoite parcurile de vehicule destinate transportului public cu 1.135 de vehicule nepoluante, pentru care se vor instala si 13.200 puncte de reincarcare. De asemenea, se vor realiza 1.091 km de piste pentru biciclete”, conform Mediafax.
Mai jos puteti citi despre intentiile Planului National de Redresare si Rezilienta asupra fondului local.
Astfel, prin PNRR este propusa Componenta C10 -Fondul local, cu 5 reforme principale si 6 tipuri principale de investitii, cu un buget total de 2,1 miliarde euro prin care administratia locala sa poata realiza dezvoltarea necesara. Reforme principale:
R1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbana durabila
R2. Crearea cadrului de politica pentru o transformare urbana durabila
R3: Crearea unui cadru de politica pentru o transformare rurala durabila: instituirea de consortii administrative in zonele rurale functionale
R4: Imbunatatirea calitatii locuirii
R5: Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor
Interventiile ar urma sa aiba rezultate importante cu efect asupra dezvoltarii locale si pentru imbunatatirea vietii multor categorii sociale. Sunt patru categorii de beneficiari principali pentru toate investitiile (municipiile resedinta de judet, municipii, orase, comune), cu exceptia reabilitarii termice a cladirilor publice unde beneficiari sunt doar orasele si comunele. Pentru maximizarea impactului vor fi promovate initiativele in parteneriat sau asocierile de mai multe UAT-uri. (Zone Metropolitane, Zone Functionale Rurale, consortii administrative.) Cateva dintre rezultatele asteptate:
– Semnarea a cel putin 40 de contracte de servicii de transport public care expira in 2021-2026 ca urmare a procedurii de licitatie deschisa la nivelul resedintelor de judet, respectand standardele minime de serviciu pentru transportul public colectiv la nivel national
– 1104 unitati de locuit construite pentru profesionistii din domeniul sanatatii si educatiei, in orase sau in zonele rurale in care accesul la educatie si asistenta medicala este insuficient din cauza lipsei de profesionisti
– 4142 unitati de locuit, construite in zonele urbane sau in zonele rurale, pentru tineri care provin din comunitati/grupuri vulnerabile, interventia fiind sprijinita de masuri complementare din domeniul social/educatie/piata fortei de munca;
– 1135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de esapament (200 buc. – autobuze electrice/hidrogen 12-18m, 515 buc. – autobuze electrice/hidrogen 10m, 50 buc. – tramvaie, 50 buc. -– troleibuze cu baterii 12-18m, 320 buc – microbuze electrice/hidrogen).13.200 puncte de incarcare vehicule electrice in total, in toate categoriile de localitati
– 491 unitati administrativ-teritoriale cu sisteme dezvoltate/extinse – Sisteme de Transport Inteligent si e-ticketing/alte infrastructuri TIC
– 1.000 microbuze electrice/hidrogen achizitionate pentru scopuri comunitare
– 1091 km -lungimea pistelor de ciclism finalizate si operationale, inclusiv masurile de siguranta rutiera aferente
– 1,3 mil mp suprafata totala construita renovata moderat cladiri publice orase si comune
– 378 documentatii de amenajarea teritoriului, urbanism, respectiv planuri de mobilitate urbana ce vor fi elaborate in format digital si aprobate Pandemia a afectat puternic sectorul turismului si cel cultural. Scaderea turismului extern cauzat de pandemie a facut ca turismul de destinatie (turism local cu valoare adaugata mare dar care necesita investitii individuale) sa devina crucial pentru supravietuirea si dezvoltarea sectorului turistic, devenind un domeniu predilect de interventie. In Pactul verde european se propune o abordare interconectata a domeniilor care sunt influentate de mediul inconjurator si de schimbarile climatice, cum este patrimoniul cultural si natural, dar care la randul lor pot influenta in mod direct cadrul natural. Este necesara abordarea integrata dintre natura si cultura, pentru armonizarea legaturilor dintre functiile ecologice, economice si sociale ale teritoriilor.
Probleme identificate:
– Destinatii turistice insuficient dezvoltate si greu accesibile
– Oportunitati de consum turistic insuficiente (si greu de identificat)
– Calitate necompetitiva a experientelor si serviciilor la nivelul destinatiilor.
– Capacitate limitata de elaborare si implementare de politici publice in domeniul turismului, lipsa unor date statistice actuale, segmentarea inadecvata a pietei si vizibilitatea redusa a Romaniei in strainatate. Turismul cultural si natural constituie un instrument valoros si sustenabil in implementarea unor reforme la nivel national. Acesta, poate fi firul rosu pe baza caruia sa se dezvolte comunitatile, sa se diversifice in ceea ce priveste sursele de finantare, sa atraga si sa creeze noi surse de venit in unitati administrative. Proiectele propuse se bazeaza pe o abordare responsabila a autoritatilor implicate si abilitate, optand sa nu ignore, ci sa cultive, protejeze si imbogateasca ecosistemul cultural, astfel contribuind cu impact direct in viata, bunastarea si cresterea nivelului calitatii de trai in comunitatilor locale.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share