Procedura soluționării dosarelor de despăgubiri aferente imobilelor preluate abuziv de regimul communist (Modificările aduse de Legea nr. 22/2020)

“În contextul actual al instituirii stării de urgență pe teritoriul României, ale cărei efecte negative se resimt cu preponderență în economie, dar și în piața imobiliară, previzionăm că, prin această nouă optică legislativă, se va ajunge în situația în care cuantumul despăgubirilor stabilite prin deciziile de compensare prin puncte ce vor fi emise în anii următori (cu predilecție în 2021-2022), va fi mai redus în comparație cu situația în care cuantumul despăgubirilor s-ar fi calculat, în continuare, prin raportare la grila notarială aferentă anului 2013.” afirmă Andreea Sichitiu, avocat Iordăchescu & Asociații

În vederea asigurării celor mai potrivite modalități de acordare a unor despăgubiri echitabile și, în mod rezonabil, proporționale cu prejudiciul suferit de persoanele care au fost supuse măsurilor abuzive ale regimului comunist, legiuitorul a introdus un nou mecanism, unitar și previzibil, de evaluare a imobilelor preluate abuziv, prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în vederea finalizării într-un mod eficient, a procesului de restituire a acestora, cu respectarea principiului echităţii şi al justului echilibru între interesul particular al persoanelor îndreptățite (foştii proprietari deposedați de bunurile lor) şi interesul general al societăţii.

Actualul cadru normativ cu caracter reparatoriu reprezentat de Legea nr. 165/2013 a reunit procedurile administrative şi mecanismul de restituire instituite de reglementările anterioare cu caracter reparator, începând cu Legea nr. 18/1991 a fondului funciar şi, apoi, continuând cu Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

De la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, aceasta a suferit o serie de modificări de conținut și optică legislativă, care și-au pus amprenta asupra cuantumului despăgubirilor acordate de stat persoanelor îndreptățite, cea mai recentă modificare fiind adusă prin Legea nr. 22 din 18.03.2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.

La o primă analiză a Legii nr. 22/2020, constatăm că a intervenit o modificare a opticii legiuitorului din perspectiva grilei notariale de referință avute în vedere la evaluarea imobilului care face obiectul deciziei de compensare prin puncte, fiind preferată grila notarială valabilă la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.), în detrimentul grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, respectiv 20 mai 2013.

“În acest context, în condițiile în care grilele notariale din 2020 aduc schimbări nu numai cu privire la valoare, ci și cu privire la zonări, corecții și alți coeficienți de calcul al suprafețelor, apreciem că intervenția legiuitorului vine în sprijinul persoanelor îndreptățite, întrucât, ca urmare a aplicării noilor grile notariale, există posibilitatea determinării unui cuantum mai mare al despăgubirilor ce se cuvin persoanelor îndreptățite.” este de părere Andreea Sichitiu, avocat Iordăchescu & Asociații.

În continuare, constatăm că legiuitorul a abrogat prin Legea nr. 22/2020 prevederea conform căreia evaluarea se face “în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia” din cuprinsul art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum acesta era în vigoare în urma modificării aduse prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În ceea ce privește cele două modificări menționate mai sus, observăm prin raportare la  expunerea de motive ce a stat la baza adoptării Legii nr. 22/2020, faptul că inițiatorii acesteia au motivat necesitatea schimbării grilei notariale de referință avută în vedere la momentul evaluării imobilului preluat abuziv, însă, au omis să motiveze și necesitatea înlăturării sintagmei privind evaluarea imobilului prin raportare la caracteristicile tehnice și categoria de folosință la data preluării acestuia.

Mai mult decât atât, observăm că, inițiatorii Legii nr. 22/2020 nu au reglementat, așa cum ar fi fost indicat și chiar necesar, criteriile și momentul de la care aceste criterii vor fi luate în considerare în procesul evaluării imobilelor preluate abuziv, motiv pentru care, apreciem că prin această omisiune ne aflăm în situația unui vid legislativ, care va genera în practica instanțelor de judecată soluții de interpretare și aplicare diferite ale Legii nr. 165/2013 (în forma modificată prin Legea nr. 22/2020).

În vederea determinării implicațiilor practice ale modificărilor enunțate mai sus, apreciem a fi necesară o scurtă trecere în revista a celor mai importante forme ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, precum și a unor decizii de speță pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea acestuia, după cum urmează:

• La momentul publicării (20 mai 2013), art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, avea următorul conținut: ”evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”;
  Prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 (în forma menționată mai sus) s-a stabilit că ”este lipsit de relevanță faptul că forma inițială a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 nu prevedea expres faptul că evaluarea imobilului trebuie să aibă în vedere caracteristicile tehnice ale imobilului și categoria de folosință de la momentul preluării, întrucât, chiar din momentul edictării sale, scopul Legii nr. 165/2013 a fost acela de a asigura echivalența valorică a bunului preluat abuziv și, de aceea, modalitatea de evaluare a imobilului înscrisă în cuprinsul art. 21 alin. (6), în forma anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, nu poate avea semnificația urmărită de legiuitor decât prin prisma analizării caracteristicilor tehnice și categoriei de folosință a imobilului de la momentul preluării abuzive”.
• În forma modificată prin Legea nr. 111/2017, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 avea următorul conținut: ”evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu“;
• În forma modificată prin Legea nr. 22/2020, art. 21 alin. (6) din Legea 165/2013 are următorul conținut: ”evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

Prin raportare la soluțiile ce au fost pronunțate de-a lungul timpului de instanțele de judecată, cu predilecție, prin raportare la raționamentul Înaltei Curți de Casație și Justiție expus în cuprinsul Deciziei nr. 80/2018 (care își găsește, în mare parte, aplicabilitatea în contextul actual), apreciem că, C.N.C.I. va continua să aibă în vedere caracteristicile tehnice și categoria de folosință avute de imobilele evaluate la data preluării acestora, chiar și în lipsa menținerii exprese a acestor caracteristici în cuprinsul articolului 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, întrucât, dacă facem abstracție de schimbarea grilei de referință, putem spune că Legea nr. 22/2020 a readus alineatul 6 al art. 21 la forma avută la momentul publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial.

Or, acest fapt poate genera soluții diametral opuse în practica instanțelor judecătorești chemate să cenzureze măsurile ce vor fi dispuse de C.N.C.I. în privința dosarelor soluționate în baza Legii nr. 165/2013, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr.  22/2020 (21.03.2020).

Având în vedere provocarea juridică actuală, ce este rezultatul omisiunii legiuitorului în reglementarea unor criterii obiective și a momentului de la care aceste criterii ar trebui să fie luate în considerare în procesul stabilirii despăgubirilor cuvenite, apreciem că, instanțele de judecată pot fi determinate, prin măiestria profesională a avocatului, să pronunțe soluții de speță inovatoare, prin care să se aibă în vedere caracteristicile tehnice ale imobilului de la data emiterii deciziei de către C.N.C.I., aspect care, nu ar fi fost posibil anterior modificării Legii nr. 165/2013 prin Legea nr. 22/2020.

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media