Programul Naţional de Investiţii în Infrastructura Unităţilor Spitaliceşti

Guvernul a aprobat, joi, 28 martie, prin ordonanţă de urgenţă, Programul Naţional de Investiţii în Infrastructura Unităţilor Spitaliceşti. Se vor aloca, în perioada 2024 – 2030, fonduri de peste 13 miliarde de lei pentru realizarea de noi spitale orăşeneşti, municipale, de urgenţă şi pentru dotarea şi modernizarea altor unităţi sanitare.

”E vorba despre ordonanţa de urgenţă mult aşteptată care face posibilă operaţionalizarea unui împrumut de 2,6 miliarde de euro, adică 13 miliarde de lei pentru construcţia de unităţi spitaliceşti fie în centre judeţene – spitale judeţene de urgenţă, spitale monospecialitate, institute sau la nivelul municipiilor sau oraşelor. Sumele maxime pentru care se poate face aplicaţia sunt diferite: (…) 2 miliarde pentru spitalele din principalele centre din ţară – asta nu înseamnă că o să fie toate sau o să fie neapărat de 2 miliarde lei, aceasta este suma maximă – 350 milioane lei pentru spitalele municipale şi pentru spitalele orăşeneşti 250 de milioane de lei”, a precizat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Prin Strategia Națională de Sănătate 2023–2030 se urmărește îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate prin realizarea de investiții în infrastructura unităților spitalicești, fiind imperios necesară susținerea realizării obiectivelor de investiții care permit asigurarea în cel mai scurt timp a unor servicii medicale esențiale pentru creșterea calității vieții în toate orașele, municipiile și județele din România, punându-se mai mult accent, în conformitate cu obligațiile prevăzute în legislația internă şi europeană, pe extinderea/modernizarea/reabilitarea/construcția și dotarea infrastructurii publice a spitalelor orășenești, municipale/municipale de urgență, județene/județene de urgență, spitale de urgența și spitalelor de specialitate.

În prezent, sectorul spitalicesc din România se confruntă cu multiple probleme pornind de la o organizare complicată și disfuncțională, o arhitectură care nu se adaptează cerințelor actuale, la costuri mari, care au o eficiență redusă, la lipsa unui management profesional, la inexistența unor mecanisme de control al calității, la penuria și distribuirea inechitabilă a resurselor umane.

La momentul actual, spitalele din România se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi

Una dintre problemele des întâlnite în rețeaua spitalicească este fragmentarea-spitalele pavilionare, ceea ce creează dificultăți în ceea ce privește organizarea fluxurilor și transportul pacienților. Procentul de nevoi medicale nesatisfăcute se menține crescut în România. Există, de asemenea, diferențe privind accesul la servicii medicale în funcție de regiune, etnie, vârstă sau nivelul de venituri.  Astfel, persoanele care locuiesc în mediul rural sau urbanul mic, cele din comunități marginalizate și cele cu nivel socio-economic scăzut au acces redus la îngrijire medicală (State of Health 2019 – OECD). În plus, există un nivel redus de integrare între diferitele forme de asistență medicală, iar personalul medical este inegal distribuit între diferite zone ale țării, respectiv, între mediul rural și cel urban. Dotarea cu echipamente necesare este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile publice nu răspunde profilului stării de sănătate local și nici nevoilor de sănătate ale populației. Prin investițiile în infrastructura unităților spitalicești din România, se urmărește preponderent o mai bună distribuire a infrastructurii de sănătate între regiuni, municipii și județe, creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, creșterea eficacității serviciilor medicale, o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și eficiente în unitățile spitalicești din aceste zone.

Urmare aprobării modificării Programului Sănătate, de către comitetul de monitorizare, prin realocarea sumelor inițial prevăzute pentru investiții în infrastructura publică a spitalelor mici, orășenești și municipale, județene/ județene de urgență, spitale monospecialitate, pentru finalizarea proiectelor etapizate din perioada de programare 2014-2020 și suplimentarea fondurilor pentru măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant, este necesară finanțare din surse naționale a unui program care vizează obiective de investiții,  care nu pot fi finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Având în vedere prevederile programului de guvernare și necesitatea dezvoltării investițiilor în infrastructura din spitalele orășenești, municipale și județene din România, spitale de urgență  si a spitalelor de specialitate în scopul asigurării de șanse egale în ceea ce privește accesul populației la servicii medicale esențiale, pentru atingerea unui standard decent de viață pentru aceasta, se propune inițierea Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești.

Crearea unui cadru legislativ nou o să permită potențialilor beneficiari promovarea obiectivelor de investiții, prin Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești, astfel încât să se poată asigura accesul întregii populații la servicii medicale esențiale, creșterea calității vieții și atingerea standardelor din țările europene.

Programul se integrează în eforturile concertate ale statului prin instituțiile care gestionează fonduri naționale în vederea atingerii țintelor de conformare la directivele europene în domeniul creșterii accesului populației la servicii medicale de calitate.

În prezent se fac eforturi considerabile în vederea conformării cu prevederile Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030, precum și cu cele din cuprinsul documentelor de politică publică/ strategice, aprobate de către Guvernul României. Astfel, este necesar a se continua realizarea de obiective de investiții pentru o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și eficiente în spitalele din România. Prin acest tip de investiții se urmărește cu predilecție o mai bună distribuție a infrastructurii de sănătate între orașe, municipii și județe. Prin Programului național de investiții în infrastructura unităților spitalicești, urmează să fie inițiate și finalizate obiective de investiții în domeniul infrastructurii publice a spitalelor orășenești, municipale/municipale de urgență, județene/județene de urgență, spitale de urgența și spitalele de specialitate, fiind nevoie de demararea unui astfel de program în vederea asigurării de servicii medicale de calitate în scopul recuperării discrepanțelor din sistemul de sănătate publică și asigurării creșterii calității serviciilor medicale publice la care să aibă acces toți cetățenii.

Începerea lucrărilor de execuție va permite crearea de noi locuri de muncă

În vederea măsurării atingerii obiectivelor generale și specifice ale prezentului act normativ, se cuantifică următorii indicatori de monitorizare și evaluare:  nevoi nesatisfăcute în materie de asistență medicală; nevoi nesatisfăcute în materie de asistentă medicală în rândul persoanelor cu venit scăzut;  nevoi nesatisfăcute de asistența medicală în functie de motive şi de regiunea de dezvoltare;  rata standardizată a mortalității evitabile prin prevenție și a mortalității prin cauze tratabile;  rata mortalității evitabile; rata mortalității prin cauze tratabile.

Unităţile care s-au încadrat pentru finanţare, în ordinea punctajelor obţinute, sunt:

construire centru chirurgical la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; Spitalul nr. 2 Vaslui; Spitalul de Urgenţă Bistriţa; Spitalul municipal Bacău; Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu (Secţiile Oncologie şi Neurologie); Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia (Secţii de Oncologie şi compartiment de radiologie intervenţională); Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumofiziologie şi Boli Infecţioase Braşov; construirea unei noi maternităţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Constanţa; construirea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ; construirea şi dotarea unui corp de cladire destinat Secţiilor de Boli infecţioase şi Pneumologie Oradea; Spitalul municipal din Lugoj;  Institutul Regional de Oncologie din Timişoara; Institutul de Boli Cardiovasculare ”C.C. Iliescu” din Bucureşti; Spitalul ”Profesor Dr. Agrippa Ionescu” Baloteşti; un corp nou sau extinderea structurii a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti; Secţia Clinică de Neurologie şi Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală şi Neurochirurgie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj;  pavilion nou bloc chirurgical politraumă în cazarma 1044 Sibiu; pavilioane multitraumă la Spitalul Militar din Piteşti; o nouă maternitate la Arad; o nouă maternitate la Buftea; Spitalul de Urgenţă al MAI ”Prof. Dr. Dimitrie Gerota” din Bucureşti; pavilion nou la Spitalul Militar Craiova; spital nou la Constanţa; laboratorul de radioterapie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti; un pavilion politraumă la Spitalul Militar din Braşov; Centrul de diagnostic şi tratament a tuberculozei ”Zerlendi”; Centrul de Psihiatrie Infantilă la Spitalul “Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

” Această listă va rămâne în transparenţă decizională, împreună cu proiectul hotărârii de Guvern, timp două săptămâni, după care Guvernul României va aproba această listă, prin hotărâre, iar semnarea contractelor de finanţare va urma imediat la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie. Angajamentul României referitor la proiectul de investiţii precizează sfârşitul lunii iunie a anului 2026 pentru finalizarea proiectelor, care înseamnă proiectare, execuţie şi dotarea a acestor unităţi spitaliceşti”, a conchis ministrul Rafila la sediul Ministerul Sănătăţii.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media