Psiholog: De ce fugim după oameni stabili emoțional?

Potrivit cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), interacțiunea socială este o secvență dinamică de acțiuni sociale între indivizi (sau grupuri) care își modifică acțiunile și reacțiile datorită acțiunilor partenerilor de interacțiune.

O interacțiune socială este un schimb social între doi sau mai mulți indivizi, iar acestea formează baza structurii sociale și, prin urmare, sunt un obiect cheie al cercetării și analizei sociale de bază. Interacțiunea social poate fi studiată între grupuri de două (diade), trei (triade) sau grupuri sociale mai mari.

“O caracteristică fundamentală a vieții sociale este interacțiunea socială sau modurile în care oamenii intră în contact cu alți oameni și reacționează la modul în care acționează alții. Relațiile sociale au efecte atât pe termen scurt, cât și lung asupra sănătății, în bine sau în rău, și că aceste efecte apar în copilărie și în cascadă de-a lungul vieții pentru a favoriza avantajul sau dezavantajul cumulativ în sănătate.

Totodată, calitatea relațiilor sociale contează foarte mult în planul concret al sănătății. Unele studii au dovedit că interacțiunile dezamăgitoare sau negative cu familia și prietenii duc la o stare de sănătate mai slabă. O relativă lipsă de legături sociale este asociată cu depresia și declinul cognitiv al vieții.

Un alt studiu a constatat că lipsa unor relații puternice a crescut riscul de deces prematur din toate cauzele cu 50% – un efect asupra riscului de mortalitate aproximativ comparabil cu fumatul de până la 15 țigări pe zi și mai mare decât obezitatea și inactivitatea fizică. De asemenea, aceștia au descoperit că relațiile bune între oameni ajută la ameliorarea nivelurilor nocive de stres, care pot afecta în mod negativ arterele coronare, funcția intestinală, reglarea insulinei și sistemul imunitar”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

În același timp, specialistul este de părere că inteligența emoțională (EQ) ne ajută să devenim mai mulțumiți atât în relațiile sociale, cât și nu numai în relațiile personale. Uneori, putem simți că ne este mai ușor să aplicăm abilitățile de inteligență emoțională cu prietenii decât în familie și cuplu, deoarece prieteniile nu tind să fie la fel de intense ca relațiile mai intime.

“Totuși, exercițiul practicii inteligenței emoționale este bine să înceapă din viața personală, tocmai pentru că acolo este cea mai mare provocare. Uneori ne vine să spunem că acasă suntem bine, în confort cu ai noștri, însă, provocarea vine exact din această stare de confort, de ”îmi permit”, stare ce ne poate păcăli în legătură cu nevoia, uneori imperioasă, a dezvoltării EQ.Un set de abilități interpersonale mai bune ne poate oferi multe beneficii. Aceste abilități ne pot mări cercul de prieteni/cunoștințe sau gradul de apropiere și comunicare eficientă, putem întâlni mai ușor oameni noi, putem alege mai clar să ne înconjurăm de oameni de calitate cu care putem dezvolta relații mai plăcute, ne putem îmbunătăți experiențele de viață”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

De ce tindem să alegem persoanele cu un EQ bine dezvoltat?

Gândiți-vă la oamenii pe care îi considerați prieteni. Câți dintre ei au tendința de avea o stare psihică proastă, de a fi nefericiți, de a fi pesimiști sau indiferenți?
1.    Acest tip de oameni nu par să îi atragă prea mult pe cei din jurul lor decât pentru scurt timp deoarece, fără să realizeze, ei întră în postura vampirilor emoționali și ”fură” inconștient energia partenerului de interacțiune, lucru care nu este plăcut pentru nimeni.
2.    Uneori, oamenii nefericiți pot atrage persoane la fel de nefericite ca ei și, astfel, în loc să se ajute unul pe altul, își agravează starea amândoi.
3.    Alteori, cei negativiști, pot atrage persoane plictisite, care nu și-au construit o viață personală consistentă și de calitate și care, apelează la bârfe și tot felul de răutăți pentru a-și ocupa timpul și a se simți ei mai presus (o falsă cale pentru creșterea stimei de sine).

Reguli simple pentru relații sociale de succes:

1.    Oferă pentru a obține. “Pentru ca relațiile să se împlinească, este important să investim în ele timp, energie, informație, empatie, susținere emoțională și de alt tip, respect, înțelegere, acceptare etc. Nu este nici corect, nici eficient pe termen lung doar să cerem sau să luăm pur și simplu. Relațiile sunt drumuri cu două sensuri, dacă mergi doar într-un singur sens, blochezi drumul și, la un moment dat constați că nu mai primești nimic”, afirmă specialistul.
2.    Acordă și cere încredere. “Încrederea este convingerea că cealaltă persoană se preocupă de binele tău și că tu, la rândul tău oferi același sprijin, în interesul ei. Ținerea promisiunii făcute este ingredientul principal al acestui aspect. Feedback-ul și perspectivele oneste, chiar și atunci când par dureroase, fac parte de asemenea din grija unuia față de celălalt”, continuă psihologul.
3.    Caută beneficiul de ambele părți. “Pentru ca eu să câștig, nu înseamnă că tu trebuie să pierzi. Pentru ca tu să câștigi, nu înseamnă că eu trebuie să pierd. Amândoi putem câștiga. Nu mă simt inferior și nu te sabotez pentru că tu ai succes, ne bucurăm amândoi de succesul celuilalt și ne susținem unul pe altul cu tot ce putem în rezolvarea oricărui blocaj”, declară Laura Maria Cojocaru
4.    Respectă omul, adaptează-te la context. “De exemplu, dacă ești promovat, foștii tăi colegi îți sunt acum subordonați, iar foștii tăi superiori îți sunt acum colegi. De aceea, este important să dezvoltăm relații de respect și bună comunicare, deoarece poziția/funcția se schimbă, însă omul rămâne. De asemenea, uneori putem ajunge la un nivel de familiaritate și ușurință într-o relație personală care poate să nu fie potrivită pentru o relație profesională, deci este bine să cunoaștem și să respectăm atât omul, cât și rolul pe care-l are în acel moment și context de viață față de noi. Unul dintre lucrurile care îi ajută pe unii oamenii să aibă succes este că au relații sociale excelente. Învață și exersează creșterea inteligenței emoționale (EQ), creșterea abilitățiilor de comunicare eficientă, de negociere și empatie”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 12 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.