Regizorul Aleksandar Ivanovski – Cum sa fii autentic fata de tine insuti, sau ce poti invata dintr-o piesa de Cehov

Aleksandar Ivanovski a montat cu succes pe scena Teatrului Tony Bulandra Targoviste. Piesa Trei surori a avut premiera in saptamana ce a trecut si ca de fiecare data, teatrul targovistean a tinut o conferinta de presa inaintea reprezentatiei. 

Aleksandar Ivanovski este un regizor de origine macedoneană ce are colaborări fructuoase cu teatre din Germania, Slovacia, Ungaria, România și Macedonia. În 2010 a înființat Centrul pentru Acțiuni Creative IMPACT și organizează IMPACT Fest – festival internațional de teatru și arte performative dedicat schimbului intercultural european în domeniul artelor teatrale. Viziunea modernă a lui Ivanovski aduce un suflu nou celebrei opere rusești, printr-o montare ce vizează probleme de actualitate și situează piesa în realitatea zilelor noastre.

Reporter: Unde își are rădăcinile această colaborare cu Teatrul Tony Bulandra?
Aleksandar Ivanovski: A fost o reală plăcere să colaborez cu teatrul, cu actorii și cu toată echipa spectacolului. Ideea ne-a venit acum doi ani la Festivalul Babel, când am avut niște discuții și am propus acest proiect. Mă bucur că acele discuții nu au rămas la stadiul de vorbe și a prins viață în acest spectacol. Am încercat să desfacem textul lui Cehov și să-l transformăm intr-unul contemporan nouă. Am încercat să desfacem textul și să-i dăm măsurile comunicării din ziua de astăzi și să-l transmitem spectatorilor, atât din Târgoviște cât și celor de peste tot din lume.

R: Cum a venit distribuția și care a fost principalul criteriu în selecția actorilor?
A.I.: Este necesar să spun că am avut onoarea să colaborez cu un grup de actori care a reușit să creeze legăturile dintre personaje să descopere personajele și să ridice niște întrebări care sunt reprezentative pentru generația noastră, pentru societatea noastră. O parte din problemele care se ridică în spectacol sunt dragostea -în special dragostea neîmpărtășită-, autenticitatea și, mai ales, cum să fii autentic față de tine însuți. Când am gândit spectacolul acesta mi-am dat seama că trupa are acest gen de sensibilitate delicată. La discuțiile legate de distribuție am hotărât să lucrez cu oameni din teatrul acesta, să nu aducem alți colaboratori. Am avut o audiție și am stabilit distribuția… cam asta a fost.
R: Ce simte creatorul Aleksandar Ivanovski, atunci când lucrează departe de țară, de familie?
A.I: Vin din Macedonia , dar petrec atât de puțin timp acolo încât nici nu pot să spun că vin din Macedonia. Imi face foarte mare plăcere să lucrez cu artiștii români, primul spectacol pe care l-am montat în România a fost acum 16 ani. Există o comunicare foarte bună intre mine și actorii români. Am remarcat că există această apropiere și această comunicare și e mult mai bună cu actorii români decât este cu actorii macedoneni. Există o compatibilitate la nivel de sensibilitate și acest lucru face ca treburile să funcționeze atât în metodele de lucru pe care le abordez, cât și pe scenă, în produsul finit. Munca mea este foarte personală și în momentul de față mă simt mult mai bine în prezent în Romania, decât in Macedonia, sau în altă parte. Sigur că îmi este dor de familie, însă nu regret că sunt aici, munca mea fiind atât de personală, găsesc împlinire în a fi aici, chiar dacă sunt departe de cei dragi.
R: Ce va descoperi publicul in această piesă?
A.I.: Se poate aștepta la o întâlnire foarte sinceră cu personajele. Se poate aștepta la o disecție a societății care se află la marginea tranziției. Se poate aștepta la o comunicare de teatru a schimbărilor dintre generații. Și va întâlni un grup de personaje care se află in acest moment de tranziție, dramatic, să zicem așa, când sunt puși la zid.
R: Noutatea piesei, concret, în ce constă, să zicem așa, ca și noutate de montare, de regie?
A.I.: Am vrut să deschid aceste personaje și umanitatea acestor personaje iar construcția spectacolului s-a bazat foarte mult, după cum au spus și actorii din distribuție, pe actori și pe întâmplările prin care trec. Textul este aproape identic cu textul lui Cehov. S-a păstrat acest lucru pentru a putea deschide autenticitatea mesajului.

Trei Surori, de A.P. Cehov

Traducerea: Raluca RĂDULESCU

Regia artistică: Aleksandar IVANOVSKI

Scenografia: Valentin CODOIU

Distribuție: Mihaela TROFIMOV – Olga | Andreea  TĂNASE – Mașa | Elisabeta RÂMBOI – Irina | Liviu CHELOIU – Prozorov | Ana Maria CARABLAIS – Natalia | Alexandru NĂSTASE – Kulîghin | Bogdan FARCAȘ – Verșînin | Liviu PINTILEASA – Tuzenbah | Corneliu JIPA – Cebutîkin | Radu CÂMPEAN – Solionîi | Ștefan PAVEL – Fedotik | Cristian OLARU – Rode | Cristina DUMITRA –  Ferapont și Carmen IONESCU –  Anfisa

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri “…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media