Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

România câștigă procesul pentru Roșia Montană

 Fără penalizări sau despăgubiri, luptând și reușind să-și  protejeze patrimoniul național 

Guvernul a informat opinia publică și mass media, implicit prin intermediul Ministerului Finanțelor,  că România a obţinut câştig de cauză în dosarul Roşia Montană judecat la Curtea de arbitraj internaţional de la Washington (ICSID) contra companiei Gabriel Resources.

România a primit  Hotărârea Acțiunii arbitrale internaționale inițiată de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numărul ARB/15/31. Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey). Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. Potrivit Ordinului tribunalului arbitral nr.3 din 14 noiembrie 2016, după comunicarea hotărârii arbitrale, orice parte trebuie să comunice, în maxim 20 de zile, informațiile pe care le consideră confidențiale. Pentru evitarea oricărui dubiu, România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale.

Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (https://icsid.worldbank.org ). Astfel, Ministerul Finanțelor nu va putea publica motivele care fundamentează soluția pronunțată,  decât după trecerea celor 20 de zile.

”Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale!  Nu am acceptat jaful în cazul vaccinurilor anti-Covid, nu am făcut-o nici acum!Bravo, România”  a transmis premierul Marcel Ciolacu.

Comunitatea Declic îi solicită premierului să își ia un angajament ferm că va publica integral decizia Curții de la Washington privind Roșia Montană, nu doar un rezumat sau o versiune cenzurată.

Istoricul campaniei Salvați Roșia Montană ne arată însă o multitudine de momente când statul român nu doar că a ținut ascunse documente din dosar, dar a și făcut tot posibilul ca ele să nu ajungă la public. Urmărind momentele de mai jos, unele dintre ele foarte recente, domnul Ciolacu este de așteptat să întindă opiniei publice un măr otrăvit care ascunde bucățile de adevăr ce nu servesc interesului electoral al partidului pe care îl conduce.

1. Licența de exploatare a fost publicată într-o investigație Rise Project, nu în urma desecretizării acesteia de către statul român. Timp de paisprezece ani, licența a fost unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale uneia dintre cele mari afaceri românești. Licența a fost acordată, în 1999, companiei statului Minvest, fără licitație, iar un an mai târziu, a ajuns, tot fără licitație, la compania privată Roșia Montană Gold Corporation (fosta Euro Gold Resources).

  1. Tot presa și organizațiile nonprofit au fost cele care au făcut public contractul de cooperare în valoare de 70 de milioane de dolari încheiat între Gabriel Resources și Ministerul Culturii condus de Kelemen Hunor, în schimbul emiterii de avize ilegale.
  2. Dintre puținele exerciții de mimare a transparenței, enumerăm o așa-numită vizită de teren a Comisiei Parlamentare UNESCO la Roșia Montană în 2013, care însă s-a aflat în totalitate sub controlul companiei miniere, a „invitaților” săi (primari din zonă, consilieri, parlamentari etc.) și de la care au fost excluse în mod abuziv vocile localnicilor care se opuneau proiectului minier.
  3. Tot anul 2013 a adus și cel mai grosolan și elocvent exemplu de lipsă de transparență în acest caz: legea specială la care Guvernul reprezentat de Victor Ponta s-a angajat a fost în totalitate discutată în secret și a fost făcută publică la presiunea societății civile și când deja intrase în procesul legislativ. Pus în fața protestelor naționale ca reacție la acest demers complet netransparent, Guvernul a avut, tot în 2013 o tentativă abuzivă de modificarea legii minelor, peste noapte – cu implicarea comisiilor parlamentare și a plenului, care a stârnit din nou reacții publice pe măsură.
  4. Începând cu 2015 și începerea arbitrajului, statul român a refuzat orice transparență privind procesul. Nu a publicat niciun document din dosar deși alte state, în situații similare, au făcut-o. E cazul statului El Salvador care de altfel a și câștigat arbitrajul deschis de compania minieră Pacific Rim-Oceana Gold în 2009.
  5. Audierile din arbitraj au fost din nou secrete, statul român refuzând să fie transmise live mărturiile foștilor prim-miniștri Emil Boc sau Victor Ponta, precum și ai altor oficiali ai statului român care prin declarațiile, acțiunile și inacțiunile sale au dus la rezultatul de azi.
  6. Și nu în ultimul rând, statul român a respins, alături de Gabriel Resources, al treilea amicus curiaeprezentat Tribunalului de societatea civilă în sprijinul României. Acest amicus curiaea fost crucial, arătând că suma cerută ca despăgubire de către compania minieră se baza pe o evaluare a acțiunilor foarte mare, deoarece investitorilor nu li s-a comunicat un risc semnificativ. Gabriel nu a informat acționarii că proiectul său necesită să fie declarat de interes național pentru a fi conform legilor UE și române și pentru a putea fi în cele din urmă pus în exploatare.

“Noi credem că dacă acționarii lui Gabriel ar fi știut de acest risc major, atunci prețul acțiunilor ar fi fost mai mic și, prin urmare, și cuantumul compensației ar fi fost și el mai mic. Este inexplicabil de ce Statul nu a dorit prezentarea acestui argument în cadrul audierilor” spune Stephanie Roth, voluntar în campania Salvați Roșia Montană.

Prin urmare, premierul  Marcel Ciolacu, consiliat de același Victor Ponta (responsabil de secretizarea celor mai grave acțiuni luate de statul român în favoarea companiei), promite un măr otrăvit, documente ce vor omite în mod intenționat documente și explicații care ar aduce lumină în acest caz.

DS11315_En

”Dacă nu se va publica Decizia, vom fi îndreptățiți să credem că a fost, de la bun început, un blat între Gabriel Resources și statul român. Nicio declarație din partea lui Ciolacu și a apropiaților săi nu poate fi credibilă în aceste condiții până nu vedem toți, public, toate detaliile sentinței”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, din partea rețelei Mining Watch România.

,,Ieșirile publice din această perioadă au o puternică încărcătură electorală și au rolul de a distrage atenția publicului de la întregul istoric încărcat de corupție și decizii luate împotriva interesului cetățenilor români”, a completat reprezentanta Mining Watch România.

Notă privind amicus curiae: În timpul perioadei de arbitraj, ONG-urile române au depus în total trei puncte de vedere amicus curiae. Un amicus curiae (literalmente “prieten al curții”) este o persoană sau organizație care nu este parte într-un caz, dar oferă informații relevante pentru acesta. Două puncte de vedere au fost acceptate, dintre care unul parțial, dar cel de-al treilea, depus în iunie 2023, a fost respins,  după ce România nu a fost de acord, în ciuda solicitării făcute de către Tribunal.
Primul amicus curiae (2018)
Al doilea amicus curiae (2022)
Al treilea amicus curiae (2023)

               În luna iulie 2021 Roșia Montană a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 

Peisajul cultural minier Roșia Montană” conține ”cel mai semnificativ, extins și divers din punct de vedere tehnic complex minier aurifer subteran roman cunoscut în lume la ora actuală, datând din perioada ocupației romane a Daciei (106-271 EN). Situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-i-se astfel atât vulnerabilitatea,  cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție.

În acest sens, este încurajată cooperarea internațională și este recomandată invitarea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol. Astăzi, munca de cercetare științifică, documentare și conservare de aproape două decenii a specialiștilor și comunității patrimoniale din România și din lume este răsplătită prin recunoașterea de către UNESCO a valorii universale excepționale a sitului de la Roșia Montană. Protejat integral ca monument istoric de legislația din România, Peisajul cultural minier Roșia Montană a intrat în familia valorilor recunoscute ca relevante pentru întreaga umanitate, valori pentru care solidaritatea internațională se poate transforma în cooperare și asistență tehnică pentru conservarea și restaurare. Comunitatea din Roșia Montană greu încercată  și de inundațiile catastrofale din zonă și comunitățile patrimoniale din întreaga țară,  sunt beneficiari ai acestui nou statut și, în același timp, parteneri al Statului în programul de măsuri necesar a fi definit și implementat pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului și dezvoltarea durabilă a zonei.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share