”România și-a asumat niște angajamente în fața Comisiei Europene pentru care a încasat bani”
Minerii și de la carierele Roșia și Pinoasa au refuzat azi-noapte să intre la muncă, după sfidarea premierului Ilie Bolojan, care a refuzat să ia în calcul orice prelungire a activității grupurilor energetice pe cărbune.
Aceștia iau acum, în calcul mobilizarea și declanșarea grevei generale.
”Protest spontan peste tot, iar sindicatele să facă pași pentru Conflict de Muncă! Să vină să lucreze ei, că până la urmă , toți riscăm să plecăm, indiferent că suntem pe perioadă determinată ori nedeterminată!”, îndeamnă minerii perețelele sociale.
Nemulțumirea este îndreptată nu doar către autorități, ci și către liderii de sindicat: „Ar trebui să ne retragem de la sindicat, să nu mai plătim taxa aia”, spune un miner, în timp ce altul acuză: „Sindicatele și-au luat partea (…) acum fac și ei gură, să nu zică salariații nimic”.
Din vară, nu va mai funcționa Termocentrala de la Turceni. La CEO vor mai rămâne doar două grupuri în funcțiune și unul în rezervă.
Practic, protestul de ieri, organizat în fața guvernului nu a avut efect. Au fost ciocniri între jandarmi și mineri în fața Guvernului, după eșuarea discuțiilor cu Bolojan. Mai mulți protestatari au fost ridicați, s-au folosit gaze lacrimogene. Un grup exterior, acceptat de mineri a fost cauza scandalului.
În cadrul adunării publice au apărut și instigări la violență din partea unui grup de persoane care, inițial, nu a fost acceptat de organizatorul manifestației. Ulterior, organizatorul și-a schimbat decizia și a acceptat participarea grupului în cauză, iar în ultimele momente au apărut disensiuni care s-au extins către forțele de ordine. Jandarmii au folosit punctual pulverizatoarele de mână cu substanță iritant-lacrimogenă, pentru limitarea acțiunilor agresive ale unor participanți.
Pentru că minerii au refuzat să plece după expirarea termenului până la care puteau protesta, jandarmii au încercat să elibereze Piaţa Victoriei, însă fără succes, aşa încât au fost nevoiţi să folosească, în două rânduri, gaze lacrimogene. Pentru câteva momente, s-au produs îmbrânceli între jandarmi şi protestatarii care au tras de gardurile care împrejmuiau perimetrul unde avea loc mitingul. Unul dintre aceştia a avut nevoie de îngrijiri medicale care i-au fost acrodate de echipajul de pe ambulanţa aflată în zonă.
Într-un memoriu pe care l-au adresat aseară liderii minerilor, premierului, aceștia au cerut măsuri similare așa cum s-a petrecut și în alte state europene, iar tranziția a fost însoțită de măsuri concrete: pensionare anticipată fără penalizări, venituri de tranziție, plăți compensatorii consistente și reconversie profesională reală.
„Solicităm instituțiilor Uniunii Europene: monitorizarea modului în care România aplică principiul „no one left behind” în procesul de tranziție energetică; condiționarea finanțărilor europene de existența unor măsuri reale de protecție socială pentru salariații afectați; sprijin direct pentru implementarea unor mecanisme de protecție similare celor aplicate în alte state membre; dialog direct cu reprezentanții salariaților afectați”, se arată în mesajul angajaților din CEO.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat aseară la Palatul Victoria, cu o delegație a sindicatelor minerilor de la Complexul Energetic Oltenia despre situația economică a companiei și nemulțumirile semnalate de angajați.
Reprezentanții sindicali au solicitat reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, pentru 1476 de salariați, respectiv la 1 mai 2026, pentru 317 de salariați. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil, reprezentanții sindicatelor au solicitat acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru angajații cărora nu le vor fi reînnoite contractele de muncă.
”Personal, înțeleg situația socială, însă sunt corect cu dumneavoastră și cu oamenii pe care îi reprezentați și vă spun adevărul. În urmă cu câțiva ani, România și-a asumat niște angajamente în fața Comisiei Europene pentru care a încasat bani. Aceste angajamente și starea economică a C.E. Oltenia au condus la măsurile pe care le vedem acum, incluse în Planul de restructurare a companiei”, a afirmat premierul Bolojan.
Aceste măsuri aflate în implementare, au la bază documente aprobate începând cu anul 2020 și fac parte din programul de restructurare și decarbonizare aprobat la nivel național și european.
În plan economic, societatea a încheiat exercițiul financiar 2025 cu o pierdere contabilă estimată la aproximativ 1 miliard de lei, în contextul în care costurile generate de achiziția certificatelor de emisii CO₂, în valoare de peste 2 miliarde de lei, reprezintă 38,5% din totalul cheltuielilor.
În această conjunctură, a fost adoptat Planul de reorganizare, restructurare și redresare financiară care cuprinde măsuri de reducere a cheltuielilor, atât de natură operațională, cât și reduceri de personal, în acord cu calendarul actualizat privind decarbonizarea sectorului energetic și închiderea capacităților pe bază de cărbune.
Potrivit acestui plan, reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, respectiv 1 mai 2026, nu va fi posibilă, iar acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru salariații aflați în astfel de situații, nu este prevăzută de legislația muncii.
La întâlnire a participat, alături de prim-ministru, din partea Guvernului, ministrul Energiei, Bogdan Ivan și președintele directoratului la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., Dan Plaveti.
Și totuși, unde sunt banii dați de Comisia Europeană?
Închiderea grupurilor pe cărbune înainte ca noile capacități (gaz, solar) să fie gata creează un gol periculos: crește dependența de importuri, cresc prețurile și scade siguranța energetică a României.
Identificând potențialele consecințe sociale și economice negative ale tranziției energetice, documentele strategice de la nivelul Ministerului Energiei precum PNIESC actualizat, Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050 subliniază importanța realizării unei tranziții juste care vizează sprijinirea comunităților și a lucrătorilor afectați negativ de procesul de tranziție energetică.
Măsurile avute în vedere includ realizarea de programe de recalificare, crearea de locuri de muncă și implementarea unor măsuri de protecție socială în linie cu Programul Operațional Tranziție Justă, prin implemnetarea Planurilor Teritoriale pentru Tranziție Justă.
