” Să ne unim eforturile pentru diminuarea efectelor secetei”

”Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri. Însă avem suficienți bani pentru a schimba cursul acestei istorii, avem suficiente fonduri pentru a schimba tendința reducerii suprafețelor forestiere în județele deficitare și putem restabili echilibre. Avem fonduri pentru a restabili și restaura habitate prin Planul Național de Redresare și Reziliență: dispundem de peste 100 de milioane de euro cu această destinație, avem 600 de milioane de euro pentru a înființa 57 000 hectare forestiere și avem un program care poate să susțină eficient lupta împotriva schimbărilor climatice. Vom opri acest fenomen al deșertificării, printr-o colaborare strânsă cu Ministerul Agriculturii, prin plantări de păduri, prin rețelele de irigații și prin utilizarea rațională a resursei – apă”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

În acest an, conferința organizată de Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) se va desfățura sub motto-ul: “Să ne unim eforturile pentru diminuarea efectelor secetei”. Participanții la dezbatere au convenit că Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei reprezintă un catalizator pentru desfășurarea de acțiuni pe parcursul întregului an, în vederea identificării zonelor și categoriilor de populație cele mai vulnerabile și mai expuse efectelor secetei și deșertificării.

„Măsurile pe care noi le avem în programul de guvernare vizează această componentă de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Agricultura este o activitate economică cu foarte mulți factori de risc prezenți în obținerea rezultatelor pe care fiecare fermier și le dorește, asta pentru faptul că fermierii își însămânțează culturile în toamna unui an și le recoltează abia în vara următoare. Asta pentru faptul că,  fermierii îşi însămânţează culturile în toamna unui an şi le recoltează abia în vara următoare, o perioadă foarte lungă de timp, în care se manifestă foarte mulţi factori de risc. Partea de sud, partea de sud-est, partea de est chiar, sunt supuse unui proces continuu de deşertificare, de sărăcire a solului. Cred că este extrem de important ca măsurile pe care le vom lua în viitor să schimbe această direcţie, să putem să modificăm la 180 de grade situaţia în care ne aflăm astăzi. Sunt componente ale unor mijloace prin care se pot combate efectele schimbărilor climatice şi mă refer aici la sistemul de irigaţii pe care îl avem la nivel naţional şi era prezent pe o suprafaţă de aproximativ 1,3 milioane de hectare. În ultimele şase luni, cel puţin de când am preluat Ministerul Agriculturii, pentru mine reabilitarea sistemului naţional de irigaţii este o prioritate. Pe lângă sistemul principal şi sistemul secundar, cărora le-am acordat o atenţie sporită, am venit cu o nouă abordare în direcţia noastră de a lupta cu lipsa apei pentru plante, cu sistemul de irigaţii care să conducă la biodiversitate şi la schimbarea mediului în care se se desfăşoară activitatea agricolă.  În această perioadă foarte mare de timp se manifestă foarte mulți factori de risc, factorii climaterici fiind determinanți, poate, de multe ori. Relația excepțională pe care o avem cu MMAP , prin care încercăm ca în permanență, prin politicile noastre, să ne adaptăm și să facem complementar acțiunile noastre în combaterea efectelor schimbărilor climatice îmi dau încrederea că în viitor lucrurile se vor schimba și trebuie ca aceste rersurse naturale pe care le avem , față de care trebuie să fim foarte atenți și să le prețuim – solul, apa și aerul – trebuie să fie permanent în centrul atenției noastre, astfel încât să putem contribui efectiv la demersurile pe care le avem la nivel guvernamental, la nivel național. Mi-aș fi dorit mult, la 17 iunie să nu fie ziua secetei și să nu fie ziua luptei împotriva schimbărilor climatice, dar dacă sunt în atenția noastră sunt doar pentru că sunt multe efecte negative pe care, împreună luptăm să le schimbăm” , a declarat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu.