” Să ne unim eforturile pentru diminuarea efectelor secetei”

Astăzi, 17 iunie 2022, a avut loc la sediul Administrației Naționale de Meteorologie din București, Conferința “SCHIMBĂRILE CLIMATICE, PRIORITATE ZERO LA NIVEL EUROPEAN. CE FACE ROMÂNIA?”, în contextul sărbătoririi Zilei Mondiale a Secetei și Deșertificării.
La acest eveniment au participat personalități din cadrul Administrației Prezidențiale, Cancelariei Primului-Ministru, Comisiilor pentru Mediu și Echilibru Ecologic din cadrul Senatului României, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Administrației Naționale de Meteorologie, Administrației Fondului pentru Mediu, reprezentanți ai unor asociații private cu activități conexe în domniul protecției mediului: Reciclad’ÓR, Let’s Do It, Romania, Green Group, Asociația pentru Reciclare și Managementul Integrat al Deșeurilor, precum și reprezentanți ai mass-media.
Evenimentul s-a desfășurat sub deviza:  “Să ne unim eforturile pentru diminuarea efectelor secetei”. În acest context, vorbitorii au subliniat importanța conștientizării efectelor schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător și au evidențiat măsurile urgente care se impun pentru protejarea mediului, astfel încât noile generații să se bucure de o planetă mai curată și mai sănătoasă:  Reducerea poluării aerului, apei, solului;  Evitarea epuizării resurselor;  Asigurarea menținerii stării de sănătate a populației; Identificarea de soluții eficiente pentru protejarea mediului (protejarea ecosistemelor, colectarea separată și reciclarea deșeurilor, limitarea consumului energetic, folosirea energiilor alternative, folosirea mijloacelor de transport în comun, reducerea risipei alimentare și reducerea consumului de produse animale.
A sosit momentul să nu mai punem în pericol pădurile, apele, animalele și toate ființele vii, dat fiind faptul că schimbările din prezent vor îmbunătăți viața oamenilor din viitor. Avem obligația morală să cunoaștem problemele cu care ne confruntăm și să accesăm soluții pentru a ne proteja.
În cadrul evenimentului, vorbitorii au punctat câteva aspecte importante care vizează măsurile ce pot fi luate pentru ameliorarea efectelor secetei și deșertificării.
”Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri. Însă avem suficienți bani pentru a schimba cursul acestei istorii, avem suficiente fonduri pentru a schimba tendința reducerii suprafețelor forestiere în județele deficitare și putem restabili echilibre. Avem fonduri pentru a restabili și restaura habitate prin Planul Național de Redresare și Reziliență: dispundem de peste 100 de milioane de euro cu această destinație, avem 600 de milioane de euro pentru a înființa 57 000 hectare forestiere și avem un program care poate să susțină eficient lupta împotriva schimbărilor climatice. Vom opri acest fenomen al deșertificării, printr-o colaborare strânsă cu Ministerul Agriculturii, prin plantări de păduri, prin rețelele de irigații și prin utilizarea rațională a resursei – apă”, a declarat ministrul Barna Tánczos.
În acest an, conferința organizată de Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) se va desfățura sub motto-ul: “Să ne unim eforturile pentru diminuarea efectelor secetei”. Participanții la dezbatere au convenit că Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei reprezintă un catalizator pentru desfășurarea de acțiuni pe parcursul întregului an, în vederea identificării zonelor și categoriilor de populație cele mai vulnerabile și mai expuse efectelor secetei și deșertificării.
„Măsurile pe care noi le avem în programul de guvernare vizează această componentă de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Agricultura este o activitate economică cu foarte mulți factori de risc prezenți în obținerea rezultatelor pe care fiecare fermier și le dorește, asta pentru faptul că fermierii își însămânțează culturile în toamna unui an și le recoltează abia în vara următoare. Asta pentru faptul că,  fermierii îşi însămânţează culturile în toamna unui an şi le recoltează abia în vara următoare, o perioadă foarte lungă de timp, în care se manifestă foarte mulţi factori de risc. Partea de sud, partea de sud-est, partea de est chiar, sunt supuse unui proces continuu de deşertificare, de sărăcire a solului. Cred că este extrem de important ca măsurile pe care le vom lua în viitor să schimbe această direcţie, să putem să modificăm la 180 de grade situaţia în care ne aflăm astăzi. Sunt componente ale unor mijloace prin care se pot combate efectele schimbărilor climatice şi mă refer aici la sistemul de irigaţii pe care îl avem la nivel naţional şi era prezent pe o suprafaţă de aproximativ 1,3 milioane de hectare. În ultimele şase luni, cel puţin de când am preluat Ministerul Agriculturii, pentru mine reabilitarea sistemului naţional de irigaţii este o prioritate. Pe lângă sistemul principal şi sistemul secundar, cărora le-am acordat o atenţie sporită, am venit cu o nouă abordare în direcţia noastră de a lupta cu lipsa apei pentru plante, cu sistemul de irigaţii care să conducă la biodiversitate şi la schimbarea mediului în care se se desfăşoară activitatea agricolă.  În această perioadă foarte mare de timp se manifestă foarte mulți factori de risc, factorii climaterici fiind determinanți, poate, de multe ori. Relația excepțională pe care o avem cu MMAP , prin care încercăm ca în permanență, prin politicile noastre, să ne adaptăm și să facem complementar acțiunile noastre în combaterea efectelor schimbărilor climatice îmi dau încrederea că în viitor lucrurile se vor schimba și trebuie ca aceste rersurse naturale pe care le avem , față de care trebuie să fim foarte atenți și să le prețuim – solul, apa și aerul – trebuie să fie permanent în centrul atenției noastre, astfel încât să putem contribui efectiv la demersurile pe care le avem la nivel guvernamental, la nivel național. Mi-aș fi dorit mult, la 17 iunie să nu fie ziua secetei și să nu fie ziua luptei împotriva schimbărilor climatice, dar dacă sunt în atenția noastră sunt doar pentru că sunt multe efecte negative pe care, împreună luptăm să le schimbăm” , a declarat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu.
”Traversăm o perioadă în care ne confruntăm cu crize multiple, traversăm o perioadă complicată, dar este foarte important să ne amintim că protejarea mediului și combaterea schimărilor climatice au un impact direct pozitiv asupra calității vieții noastre, a tuturor. (…) Aș mai vrea să subliniez că nicio țară nu este imună la secetă, inclusiv țara noastră. Când vine vorba de schimbările climatice, acțiunea nu se rezumă la Ministerul Mediului. Trebuie să acționăm pe diverse paliere, diferite ministere pot și vor contribui la limitarea efectelor schimbărilor climatice, în funcție de aria lor de responsabilitate. România și-a luat un angajament, prin vocea președintelui  Iohannis la Consiliile Europene referitoare la disponibilitatea noastră de a sprijini eforturile europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a declarat și  Alexandra Bocșe, consilier de stat.
În prezentarea domniei sale, dr. Elena Mateescu, Director General al Administrației Naționale de Meteorologie, a menționat cei mai călduroși 15 ani din intervalul 1900-2021, înregistrați în țara noastră: 2019, 2020, 2015, 2007, 2018, 2014, 1994, 2009, 2013, 2012, 2008, 2000, 2002, 1951 și 2021. În România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu s-au produs 1-4 ani extremi secetoşi, frecvenţa crescândă a secetelor fiind evidentă îndeosebi după 1981, când anii secetoși s-au înregistrat într-un număr de 4-6 ani/deceniu.
Direcrorul ANM  Elena Mateescu a explicat modul în care anii devin tot mai secetoși, iar agricultura are de suferit de pe urma cantităților deficitare de precipitații care, deși vin cu avertizări de tip nowcasting, acestea au caracter punctiform și o intensitate care nu reușește să suplinească deficitul de apă din sol.
„În scenariile viitoare se observă schimbări semnificative pentru Europa de Sud și Sud-Est, inclusiv România, prin creșterea frecvenței valurilor de căldură, riscul de secetă, deja prezent, pentru zona de sud, sud-est, chiar și centru a țării noastre. Observăm posibilitatea ca în viitor România să înregistreze tendințe evidente de creștere în fiecare sezon, dar mai ales iarna și primăvara, în funcție de scenariul de emisia gazelor cu efect de seră și, din păcate, asociat și cu un deficit de precipitații, va duce la accentuarea secetei în acele zone care sunt binecunoscute ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă“.
În mod unanim, cei care au luat cuvântul în cadrul evenimentului menționat au subliniat faptul că acțiunile îndreptate către combaterea schimbărilor climatice ajută la protejarea medului înconjurător și a sistemelor naturale de care depindem cu toții. Dacă avem grija cuvenită față de sol, păduri și ape, putem aborda mai bine schimbările climatice și consecințele acestora.
În acest context, este imperios necesar să promovăm conștientizarea de către public a fenomenelor de deșertificare și secetă. Oamenii trebuie să știe că aceste fenomene pot fi abordate eficient și că există soluții pentru combaterea lor, cu condiția implicării întregii comunități, dar și a educării populației în acest scop, începând de la vârste fragede.
Pot fi implementate atât măsuri, cât și acțiuni de gestionare a riscului de secetă – care, fie construiesc o reziliență mai mare la secetă, în perspectiva apariţiei unui asemenea fenomen, fie reduc impactul secetei atunci când aceasta se produce. Asemenea măsuri privesc toate sectoarele afectate de secetă, şi vizează vulnerabilitățile acestora. Găsirea mixului optim de măsuri de combatere a efectelor secetei reprezintă o provocare deosebit de importantă pentru menţinerea standardului de viaţă al comunităţilor, cât şi în sectoare de activitate sensibile la secetă, cum sunt agricultura şi producţia de energie.
În cadrul conferinței, s-a reiterat relevanța înființării în România a Centrului Agrometeorologic Regional pentru Regiunea VI (Europa) a Organizației Meteorologice Mondiale (OMM). Acest Centru va contribui la determinarea impactului vremii şi climei asupra sistemelor agricole existente și viitoare precum și acțiunile necesare pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a sistemelor agricole în cadrul Asociației Regionale VI (Europa) și va oferi țărilor europene date și informații agrometeorologice relevante, cum ar fi umiditatea solului și fenologia plantelor, buletine și produse/servicii agrometeorologice, precum și activități suport de formare profesională.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share