Săptămâna Verde, Ziua Independenței și jubileul „Linia ferată din Defileul Jiului – 75 de ani – într-o călătorie cu trenul !”

Aproximativ 200 de elevi de ciclul primar de la Școlile „I.G. Duca” și „Avram Stanca” din Petroșani vor face, în zilele de 8 și 9 mai 2023, o excursie cu trenul la Tg. Jiu. Plecarea  va din stația CFR Petroșani – la ora 08:15, iar întoarcerea, la ora 16:05.

Deplasarea elevilor se înscrie în proiectul cultural – educativ„Calea ferată – calea spre un mediu înconjurător sănătos”, proiect promovează utilizarea transportului feroviar de călători ca mod de protejare a mediului înconjurător și care vine în întâmpinarea programului școlar „Săptămâna Verde”.

Călătoria cu trenul pe linia ferată din Defileul Jiului – cea mai bogată linie din țară din perspectiva densității lucrărilor de artă feroviară –va avea loc sub auspiciile jubileului de 75 de ani (1948 – 2023) al acestei linii.

În contextul Zilei Independenței, copiii vor vizita Calea Eroilor (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinită) precum și Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din Tg. Jiu, pentru a înțelege  și mai bine datoria noastră,  de a păstra vie memoria Eroilor Neamului.

Proiectul „Calea ferată – calea spre un mediu înconjurător sănătos” se derulează în perioada 8 mai – 16 iunie 2023 și se adresează instituțiilor școlare din județele: Hunedoara, Gorj, Arad, Bihor, Caraș Severin, Mehedinți, Alba, Cluj și Sibiu, iar traseele feroviare vizate sunt printre cele mai frumoase din țară: Petroșani – Tg. Jiu, Oravița – Anina, Timișoara – Arad, Reșița – Caransebeș, Salonta – Oradea, Arad – Chișineu Criș, Alba iulia – Sibiu, Câmpia Turzii – Cluj Napoca și Orșova – Drobeta Turnu Severin. Inițiatorii proiectului au plecat în acest demers de la un studiu al Agenției Europene de Mediu, conform căruia, 25% din gazele cu efect de seră sunt cauzate de transporturi! Între acestea, cel mai poluant este transportul auto (72%) urmat de cel maritim (14%) și de cel aerian (13%). În schimb, trensportul feroviar – doar 1%! Concluzia studiului: trenul este „cel mai bun şi cel mai practic mijloc de călătorie, cu excepţia mersului pe jos sau a mersului pe bicicletă”.

Protejarea mediului stă în puterea fiecăruia, iar noi, alegând să circulăm cu trenul, contribuim la un mediu înconjurător mai sănătos!

Organizatori pentru zona Valea Jiului sunt:  Asociația „Casa de Ajutor Reciproc CFR”; A.N. Cultul Eroilor „Regina Maria” din  județul  HD și  Urban Lab Valea Jiului.

Scurt istoric:  Linia Nordului – legătura între Imperiul Austro – Ungar şi vechiul Regat

     După sfârşitul primului război mondial, odată cu reîntregirea ţării, reţeaua feroviară a crescut la 10.000 km, datorită noilor linii apărute în Transilvania. În zona bazinului superior al Jiului, lina Simeria – Petroşani a fost deschisă traficului în 1870 şi odată  cu trecerea  timpul  a apărut necesitatea realizării unei legături între Ardeal şi Vechiul Regat. Documentele din anul 1923, ale Corpurilor Legiuitoare  hotărau construirea liniilor Braşov- Nehoiaş, Bumbeşti – Livezeni, Ilva Mică – Vatra Dornei şi Hamangia – Tulcea. Dar, necesitatea construirii acestei legături feroviare apare mult mai devreme în documentele austro-ungare, boierul Bibescu Brâncovan în calitatea sa de mandatar al unor capitalişti străini, solicita guvernului român aprobarea construcţiei a trei căi ferate propuse de  el: Bucureşti – Piteşti, Craiova – Tg. Jiu  şi apoi pe Defileul Jiului până la graniţa cu Austro – Ungaria, cunoscută şi sub denumirea de LINIA NORDULUI. La 5 iunie 1862, Brâncovan comunica guvernului condus de Mihail Kogălniceanu că a găsit finanţarea pentru demararea lucrărilor de construcţie, iar la 18 iunie, a aceluiaşi an, se dă undă verde pentru începerea lucrărilor. Până în final, guvernul ungar respinge construcţia căii ferate dintre Tg. Jiu şi Livezeni, considerând prioritare  construirea liniilor de pe Valea Prahovei şi Valea Oltului. Lucrările au început în martie 1924 din fondurile acordate ministerului Comunicaţiilor pentru Direcţiunea Generală a Construcţiilor de Căi Ferate, până în anul 1928, iar din 1929 a început conservarea acestora. În această perioadă s-au executat  patru kilometri de linie, tunelul Pleşa de 233 metri lungime, tunelul Leurzeaua în lungime de 214,4 metri lungime, poduri, podeţe, cantonul Brebi. Între anii 1928 şi 1931 s-au construit viaductele de coastă Leurzeaua, Trantor şi Meri şi cea mai mare parte din tranşeele şi zidurile de sprijim până la staţia Meri. Din cauza dificultăţilor economice între anii 1931 şi 1937 lucrările la linie s-au sistat.

Premierul liberal Tătărăscu  alocă bani pentru linia de fier Bumbeşti- Livezeni

      La 1 martie 1938, ziarul local din Petroşani, AVÂNTUL anunţa cu majuscule „Dr. Ionel Moga, primarul oraşului Petroşani a adus de la Bucureşti cea mai îmbucurătoare veste: prin stăruinţa d-lui prim ministru Gheorghe Tătărăscu, a domnilor parlamentari C. Bursan şi Miocu R – Prefectul judeţului Hunedoara s-a înscris în bugetul de stat 1937-1938 suma de 300 milioane de lei, pentru terminarea lucrărilor de covârşitoare importanţă, linia de fier Bumbeşti – Livezeni, cu termen de executare de trei ani”. De-a lungul anilor,  infrastructura a fost executată de antrepriza Emil Prager, iar tabilierele au fost uzinate şi montate la Reşiţa şi respectiv Vulcan. Din cauza războiului multe din lucrări nu au fost făcute. La 1 octombrie 1946 se putea circula pe 14 kilometri  de linie.

După război,  lucrările au fost reluate  în anul 1948, comuniştii transformîndu-l în şantierul Naţional de Muncă nr.1 şi  la 31 octombrie 1948 linia fiind inaugurată cu mult fast în prezenţa tovarăşului Gheorghe – Gheorghiu Dej, a membrilor guvernului şi a numeroşilor muncitori aduşi din Valea Jiului şi din Gorj, care au efectuat zeci de mii de ore de muncă voluntară pe acest şantier, unde au lucrat  peste 3800 de brigadieri. Î

În cei 24 de ani de contrucţie a căii ferate,  au participat peste 27.000 de tineri voluntari la lucrări, s-au executat 109 poduri şi podeţe, 27 viaducte de coastă şi 39 de tunele.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media