Școala este unul dintre cele mai importante spații de prevenție
Administrația Prezidențială a găzduit ieri, la Palatul Cotroceni, o nouă ediție a proiectului „România în Lumină”, care a avut ca temă „Adicțiile la copii și adolescenți”.
Evenimentul a fost organizat cu implicarea Mirabelei Grădinaru, în parteneriat cu Asociația Zi de Bine, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
În deschiderea evenimentului, Diana Iancu, Consilier Prezidențial, a explicat faptul că a fost aleasă această temă întrucât reflectă un fenomen tot mai prezent și mai complex atât în România, cât și la nivel european, iar adicțiile devin tot mai diversificate, de la consumul de substanțe la cele comportamentale, de internet, social media, jocuri video, în timp ce vârsta consumatorilor scade: „Toate acestea au un impact profund asupra dezvoltării copiilor și adolescenților, de la sănătatea fizică și echilibrul emoțional, până la capacitatea de relaționare și integrare socială. Experiența altor state arată că intervenția după instalarea comportamentului adictiv nu este suficientă. Prevenția timpurie, educația și colaborarea dintre familie, școală, sistemul de sănătate și autorități sunt esențiale pentru a reduce aceste riscuri”.
Mirabela Grădinaru a vorbit despre temerile părinților în ceea ce privește timpul petrecut de copii și adolescenți în afara familiei, dar și despre riscul ca, din lipsa de timp și atenție din partea părinților, un copil să ajungă să se simtă singur și să caute alinare într-o adicție, fie că vorbim despre substanțe, jocuri video, jocuri de noroc sau rețele sociale: „România trece printr-o perioadă în care copiii noștri se confruntă cu provocări din ce în ce mai subtile, dar mai periculoase ca oricând, și nu putem vorbi despre un viitor sănătos fără să vorbim deschis despre ceea ce trăiesc, ce simt și de ce uneori aleg să evadeze.
Nu este suficient să avem grijă doar de propriii copii, pentru că un copil nu este izolat și nu crește izolat. Atunci când copiii din jurul lui ajung să fie vulnerabili în fața adicțiilor, inevitabil, consecințele ajung să-l atingă și pe el. E nevoie de noi toți – familie, școală, comunitate, stat – să creăm un ecosistem care susține sănătatea emoțională încă din primii ani de viață, pentru că tinerii nu au nevoie doar să le se spună nu ai voie, au nevoie de îndrumare și au nevoie să reintre în contact cu emoțiile lor. Copiii și adolescenții trebuie să știe că nu sunt singuri. Fac un apel sincer, ca mamă: fiți atenți la tăceri, nu doar la cuvinte, la retrageri, la schimbări comportamentale subtile”.
La finalul dezbaterilor, Mirabela Grădinaru a făcut un rezumat al discuțiilor, iar concluzia a fost că adicțiile în rândul copiilor și adolescenților nu sunt o problemă care poate fi rezolvată izolat, iar prevenția funcționează doar atunci când este integrată, coordonată și susținută pe termen lung, gândită ca un proiect de societate, nu ca o succesiune de intervenții izolate. Pentru atingerea unor rezultate concrete, este nevoie ca familia, comunitatea, școala și instituțiile publice să lucreze împreună.
„Adicțiile nu pot fi abordate dintr-o singură perspectivă. Ele nu țin doar de medicină, doar de educație sau doar de familie, ci de toate acestea împreună. Rezultatele apar acolo unde medicina, educația și comunitatea merg pe același traseu, nu pe direcții paralele. Iar atunci când intervenția întârzie, costurile sunt reale. De aceea, prevenția timpurie contează. Cred că putem demara împreună acest proces complex al luptei împotriva adicțiilor, iar soluțiile trebuie să integreze atât zona de prevenție, cât și zona de comunicare, dar și tratamentele și reintegrarea socială, toate printr-o colaborare strânsă între părinți, copii, instituții, societate civilă”, a transmis și Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Diana Punga, Consilier de Stat, a vorbit despre importanța colaborării dintre instituții și societatea civilă, întrucât fenomenul complex al adicțiilor trebuie abordat din mai multe perspective, pentru identificarea și implementarea unor măsuri concrete și sustenabile: „Avem nevoie de contribuția tuturor actorilor, fie că sunt instituții publice, fie că sunt medici, specialiști din organizații neguvernamentale sau din comunități. Rolul nostru este să creăm acest dialog, să aducem împreună aceste perspective și să facilităm o discuție care să ne ajute să înțelegem mai bine ce se întâmplă, dar și în ce direcție putem construi mai departe. Atunci când vorbim despre copii și tineri nu există soluții simple, dar există cu siguranță responsabilitatea de a le căuta împreună și de a nu rata momentul în care putem face diferența”.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a atras atenția asupra faptului că ar trebui reglementat mult mai bine accesul minorilor în privința achizițiilor atât online, cât și offline, dar mai ales în mediul online, unde nu este verificată vârsta cumpărătorului. De asemenea, ministrul a subliniat faptul ”că ar trebui restricționat accesul minorilor la publicitatea agresivă din online și offline și a explicat că, din punct de vedere informatic, există soluţii software şi în sistemele de operare pentru identificarea vârstei persoanei care accesează mediul online, iar România trebuie să se implice activ în dezbaterea europeană despre identificarea vârstei utilizatorului de device-uri”.
În cadrul dezbaterilor și Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a evidențiat faptul că școala este unul dintre cele mai importante spații de prevenție.
Iar printre măsurile care ar putea fi luate în considerare se numără organizarea unor activități sportive și artistice, introducerea unor materii opționale privind prevenirea adicțiilor în programa școlară, dar și implicarea copiilor în acțiuni de voluntariat și dezvoltarea unui carnet de voluntariat, astfel încât să fie mai bine evidențiate și promovate pe scară largă toate activitățile elevilor.
De asemenea, ar putea fi introduse pe lista orelor de curs și orele de consiliere în care să fie promovat voluntariatul și să fie explicate avantajele implicării civice.
Melania Medeleanu a vorbit despre activitatea Asociației Zi de Bine, despre experiențele și succesele înregistrate prin proiectele dedicate educației împotriva adicțiilor pentru adolescenți și tineri.
De asemenea, a împărtășit din experiența acumulată și a vorbit despre cauzele care determină tinerii să devină dependenți, despre alegerile pe care le fac, mediul din care provin și ce se poate face pentru ca aceștia să nu mai ajungă în centrele de recuperare: „Este nevoie de prevenție, și asta înseamnă programe pentru părinți, programe pentru profesori și consilieri școlari, programe pentru tineri în școală, dar și în afara ei. Asta înseamnă că tinerii trebuie să intre în sistemul școlar, în comunitate, și să rămână acolo. Privesc evenimentul de astăzi ca pe o promisiune din partea tuturor celor prezenți că nu o să ne oprim la o discuție, ci că vom începe un parteneriat pe termen lung pentru sănătatea mintală a copiilor noștri.
Asociația Zi de BINE a fost partener al evenimentului „Adicțiile la copii și adolescenți”, parte din proiectul „România în Lumină” al Administrației Prezidențiale, un proiect sub patronajul doamnei Mirabela Grădinaru. Ne-am dorit un dialog cu oamenii care știu cel mai bine despre ce vorbesc, fie din statistică și experiență clinică, fie oameni care lucrează cu aceleași comunități, pe aceleași probleme, și care au adus la masă o experiență pe care nu o poți cumpăra. Cu reprezentanți OMS și Unicef, cu prieteni din societatea civilă, care mișcă lucrurile acolo unde se găsesc, cu parteneri și profesioniști din domenii complementare. Voci care modelează prin expertiză și experiență”
În cadrul mesei rotunde, au vorbit despre experința în domeniul adicțiilor specialiști, medici psihiatri, experți în politici antidrog, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de profil, ai profesorilor, părinților, dar și reprezentanți ai elevilor.
În urma dezbaterilor, Administrația Prezidențială va organiza un nou eveniment dedicat prevenției adicțiilor în rândul tinerilor și al copiilor, în care vor fi prezentate soluțiile aplicabile și sustenabile pe termen lung, programe și proiecte concrete. Acestea vor fi stabilite după analizarea tuturor propunerilor și ideilor enunțate în cadrul mesei rotunde.
